300.000 de elevi învaţă în şcoli defavorizate. Apel pentru programul “Şcoală după Şcoală”

În jur de 300.000 de elevi din învăţământul primar şi gimnazial din România învaţă în şcoli defavorizate, cu risc ridicat de abandon, atrage atenţia organizaţia Human Catalyst în prima zi a anului şcolar.

În acest context, Human Catalyst lansează un nou apel pentru susţinerea programului ''Şcoală după Şcoală'' (ŞDŞ), atrăgând atenţia că Ministerul Educaţiei încă omite să introducă în bugetul de stat o linie specială pentru acest program.

Redăm comunicatul remis de Human Catalyst redacţiei Epoch Times pe acest subiect:

“Aproape 300.000 de elevi din învăţământul primar şi gimnazial din România învaţă în şcoli defavorizate, cu risc ridicat de abandon. Din aproximativ 5000 de şcoli din ţară cu învăţământ primar şi gimnazial, primele 414 din listă sunt încadrate în clasa 1 de risc socio-educaţional, adică cel mai înalt grad de risc pe o scară de la 1 la 5. Pe lângă aceştia, mai sunt şi copiii din creşe, grădiniţe, licee sau şcoli postliceale. Aceasta este dimensiunea reală a dezastrului din preuniversitarul românesc în 2016.

Datele calculate de noi în prima zi a noului an şcolar arată astfel:

- primele 100 din lista şcolilor defavorizate însumează 23.246 elevi din ciclul primar şi gimnazial

- primele 200 din lista şcolilor defavorizate însumează 44.312 elevi

- primele 500 din lista şcolilor defavorizate însumează 134.618 elevi

- primele 1000 din lista şcolilor defavorizate însumează 282.701 elevi.

Şcoala Gimnazială Băcioiu din jud. Bacău e prima în listă, adică cea mai defavorizată şcoală din ţară, urmată de şcolile din Târgu Ocna (jud. Bacău), Şcoala Profesională Gherla (jud. Cluj), Şcoala gimnazială Bărbuleşti (jud. Ialomiţa) şi Şcoala Gimnazială nr. 41 Iaşi. Ierarhizarea este făcută pe baza listei şcolilor cu risc socio-educaţional realizată de Ministerul Fondurilor Europene cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, la care am lucrat şi noi, Asociaţia Human Catalyst. Lista completă va fi publicată săptămâna aceasta, ca anexă a ghidurilor POCU - FSE. Laura Greta MARIN (Preşedinte, Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială Human Catalyst).

În anul 2011, Programul ''Şcoală după Şcoală'', unul dintre cele mai eficiente instrumente de combatere a abandonului şcolar, a fost inclus ca necesitate în Legea Naţională a Educaţiei. În acelaşi an, era reglementată prin Ordin de Ministru metodologia implementării programului în şcolile din România. Printre cele patru surse potenţiale, actul legislativ menţiona bugetul de stat ca sursă de finanţare a Programului pentru copiii din grupurile defavorizate.

În septembrie 2016, după promisiuni repetate că va încerca să găsească soluţii, Ministerul Educaţiei încă omite să introducă în bugetul de stat o linie specială pentru acest program. Este al şaselea an şcolar în care legea nu se aplică, iar responsabilii din Ministerul Educaţiei refuză să ofere răspunsuri clare la întrebările legate de măsurile pe care le are în vedere pentru rezolvarea situaţiei. Pe acest fond, Asociaţia Human Catalyst atrage din nou atenţia asupra nerespectării legii şi asupra răspunsurilor evazive pe care Guvernul le dă cu privire la acţiunile concrete pe care le face pentru punerea în aplicare a art. 58, alin. 4 din LEN.

Prin acţiunile sale din ultimii doi ani, Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială Human Catalyst, care militează pentru finanţarea Programului ''Şcoala după Şcoală'', s-a bucurat să vadă că acesta a fost preluat în planul de măsuri antisărăcie. Astfel, Programul a devenit una dintre măsurile cheie destinate combaterii abandonului şcolar, pentru care sunt alocate cu prioritate fonduri structurale (vezi POCU, Programul Şcoala pentru Toţi). Ca urmare, sâmbătă, 10 septembrie, 2016, în atelierul de lucru al Comitetului Coaliţia Antisărăcie, reprezentanţii Ministerului Educaţiei au anunţat intenţia de a include programul Şcoală după Şcoală în bugetul de stat 2017, pentru un număr de 50 de şcoli.

“Actualmente, Programul ŞDŞ se aplică doar cu finanţare din partea părinţilor. Pe baza metodologiei ŞDŞ îmbunătăţite, pentru anul financiar 2017, adică din semestrul al doilea al anului şcolar, vom prevede la bugetul de stat al MENCS includerea ŞDŞ în cele 50 de şcoli care vor beneficia de masă caldă din această toamnă. Am avut deja o discuţie cu Ministerul de Finanţe în acest sens.”Monica Anisie, secretar de stat MENCS, în cadrul atelierului din 10 septembrie.

Până la concretizarea acestor intenţii, Human Catalyst continuă acţiunile de lobby şi advocacy pentru susţinerea programului ŞDŞ. În acest sens, semnalăm încă o dată riscul ca alocarea de resurse din fondurile structurale, posibilă doar pentru un număr restrâns de elevi în raport cu problema reală, să conducă inevitabil, la adâncirea discrepanţelor din sistem.

De asemenea, derularea pe termen limitat a proiectelor cu finanţare europeană nu garantează sustenabilitatea şi eficienţa pe termen lung a efectelor pe care îşi doreşte să le genereze, respectiv diminuarea ratei de abandon şcolar, ajunsă la aproape 20%. Aceste două argumente demonstrează că singura soluţie pentru o investiţie sănătoasă şi eficientă rămâne implicarea de urgenţă, activă şi constantă a statului, prin tratarea ca prioritate a programelor de tip Şcoală după Şcoală, cu susţinere financiară de la bugetul de stat.

Încurajez şi recomand ideea unui proiect necompetitiv în care şcolile care nu vor beneficia de competitive să poată implementa cu ajutorul MENCS programul Şcoală după Şcoală. ONG-urile trebuie să sprijine MENCS să dezvolte un proiect necompetitiv pe această temă”, a declarat, sâmbătă, în cadrul atelierului, dl. Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene.

Demersul Human Catalyst este sprijinit prin scrisori de susţinere trimise de peste 200 dintre cele mai importante ONG-uri din România, în perioada 2015 - 2016

“Este o vorbă: ban la ban trage. Pare că e valabilă şi pentru resursele publice. Şcolile la care învaţă copiii din « familii bune » au profesorii cei mai buni, băncile cele mai noi. În timpul ăsta, şcolile din marginea satului, la care învaţă copiii cu care nimeni nu poate face teme acasă, au profesori suplinitori, acoperişul spart sau n-au nici bani de lemne. Profesorii ar face mai degrabă olimpici decât educaţie remedială. Unul dintre motive este că cei din marginea satului au vocea slabă şi nu îi aude nimeni. Finanţarea publică a programului Şcoală după Şcoală pentru copiii din comunităţi vulnerabile, ar fi un semn că au fost auzite vocile slabe şi ar fi o şansă pentru copii, viitori adulţi, de a ieşi din cercul vicios al sărăciei”. Oana Preda (Director Executiv, CeRe)

“În absenţa unui program guvernamental care să asigure accesul tuturor copiilor din sistemul de educaţie din România la activităţi de tipul Şcoală după Şcoală, organizaţiile neguvernamentale au preluat această responsabilitate, de cele mai multe ori cu finanţare internaţională. Prin Fondul ONG, granturile Spaţiului Economic European 2009 – 2014, există 29 de proiecte care au desfăşurat asemenea activităţi.

Experienţa organizaţiilor care au sprijinit copiii aflaţi în dificultate să meargă în continuare la şcoală, poate fi multiplicată. Fără cineva care să îi ajute să îşi facă temele după ore, aceşti copii nu reuşesc să progreseze. De cele mai multe ori, familiile lor sunt la limita sărăciei, părinţii lucrează pe unde apucă, se confruntă cu probleme de delicvenţă sau consum de alcool. Rata de abandon şcolar, în zonele defavorizate, este prea mare ca să nu devină o responsabilitate a statului. Încurajăm autorităţile statului să ţină cont de experienţele celor care deja au dezvoltat şi furnizat servicii de tipul Şcoală după Şcoală, să le multiplice şi să le facă accesibile fiecărei comunităţi din România.” Ionuţ Sibian (Director Executiv, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile).