Asociaţia "21 Decembrie 1989" cere înfiinţarea unei Direcţii pentru investigarea crimelor comunismului

În condiţiile în care dosare dureroase ale acestei naţii, precum dosarul Revoluţiei, sunt tergiversate de ani de zile, iar mulţi foşti torţionari comunişti nu au apărut încă în faţa instanţei, Asociaţia “21 Decembrie 1989” cere înfiinţarea unei direcţii speciale în cadrul Ministerului Public.
Teodor Marieş
Teodor Marieş (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Asociaţia “21 Decembrie 1989” a solicitat Ministerului Justiţiei promovarea în Guvern şi adoptarea neîntârziată a unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru constituirea în cadrul Ministerului Public a unei Direcţii pentru investigarea crimelor comunismului şi a infracţiunilor contra umanităţii - DICCIU - ca entitate cu personalitate juridică, în structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum funcţionează DNA şi DIICOT.

Potrivit comunicatului de presă remis de Asociaţia '21 Decembrie 1989' redacţiei Epoch Times, iniţiativa a fost prezentată azi, 21 septembrie, şi Preşedintelui României, Klaus Iohannis, în cadrul întâlnirii de la Palatul Cotroceni dedicată prezentării stadiului instrumentării dosarelor privind Revoluţia şi Mineriada, şi a situaţiei victimelor represiunii, de către reprezentanţii Asociaţiei.

"Asociaţia '21 Decembrie 1989' consideră că înfiinţarea unei asemenea Direcţii este imperios necesară şi oportună pentru ca Statul Român să dea, în sfârşit, curs unor obligaţii decurgând inclusiv din art. 46 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de a respecta în mod efectiv şi a pune în operă hotărârile Curţii EDO privind asigurarea dreptului la un proces echitabil înlăuntrul unui termen echitabil şi a unei anchete efective şi independente inclusiv cu privire la poziţia anchetatorului în sensul în care s-a exprimat Curtea de la Strasbourg, iar recent Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - prin completul condus de Jud. COSMA Rodica, în hotărârea de confirmare a Ordonanţei de redeschidere a dosarului Revoluţiei, emise de Procurorul General interimar Bogdan Licu.

Or, procurorii militari, aparţinând, în ceea ce priveşte cariera militară, Ministerului Apărării Naţionale, care este în acelaşi timp parte responsabilă civilmente în dosar, ca organizatoare de represiune, nu pot îndeplini aceste criterii de independenţă a anchetatorului, aşa cum şi hotărârile Curţii Europene a Drepturilor omului şi o decizie a Curţii Constituţionale nr.610/2007 au arătat, astfel că unica modalitate de deblocare a situaţiei de nelucrare, tergiversare sau tratare injustă, de respectare a dreptului la un proces echitabil, rămâne înfiinţarea unei astfel de Direcţii, care să poată îndeplini criteriile invocate.

Este cunoscut precedentul de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, când Preşedintele l-a dispensat de dosarele iniţiate de 'Asociaţia 21 Decembrie 1989' aflate pe rolul Curţii pe judecătorul la CEDO din partea României, doamna Motoc, care a formulat declaraţie de abţinere după ce soţul său a fost desemnat Ministrul Apărării în România, întrucât în acele dosare Ministerul Apărării este parte responsabilă civilmente în faţa victimelor şi organizatoare de represiune în perioada infracţională Decembrie 1989 - Iunie 1990. Acest model de bună practică trebuie urmat şi în România", scriu reprezentanţii Asociaţiei.

În înţelesul acestei ordonanţe de urgenţă, "crimele comunismului'' sunt acele fapte prevăzute de legea penală, săvârşite în scopul aplicării de represalii, cu consecinţa încălcării drepturilor fundamentale ale omului, ale căror autori sau (ceilalţi) participanţi la săvârşirea acestora erau învestiţi cu exerciţiul autorităţii de stat sau de partid în perioada regimului comunist, fapte comise împotriva cetăţenilor români sau a oricăror alte persoane, se mai arată în comunicat.