Barnevernet răspunde: „Motivele religioase nu pot sta la baza plasării în custodie a unui copil”

Pe fundalul puternicului vuiet mediatic stârnit de cazul Bodnariu, familia lăsată fără cei cinci copii de autorităţile norvegiene, Serviciul de Protecţie a Copilului din Norvegia a făcut o serie de declaraţii oficiale pe acest subiect.
Protest pentru susţinerea familiei Bodnariu, Bucureşti, 9 ianuarie 2015
Protest pentru susţinerea familiei Bodnariu, Bucureşti, 9 ianuarie 2015 (Epoch Times)

Tăcută până acum, Barnevernet, instituţie împotriva căreia mii de români au scandat pe străzi după declanşarea scandalului Bodnariu, vine cu declaraţii privind politica adoptată în Norvegia în materie de protecţia copilului.

În contextul în care s-a afirmat că familia Bodnariu a rămas fără cei cinci copii pe motiv de aplicarea de corecţii fizice şi îndoctrinare religioasă, Protecţia Copilului din Norvegia, Barnevernet a precizat, la solicitarea ziare.com, că, „potrivit prevederilor legale (Norwegian Children's Act), motivele religioase nu pot sta la baza plasării în custodie a unui copil”.

„Legislaţia norvegiană se bazează pe interesul copilului. Convenţia pentru Drepturile Copilului este cel mai răspândit tratat pentru drepturile omului ratificat din istorie şi Norvegia a ratificat Convenţia în 1991.

Cazurile de protecţie a copilului trebuie rezolvate în concordanţă cu legislaţia norvegiană. Norvegia are încorporată în legile sale Convenţia ONU privind Drepturile Copilului. Convenţia ONU subliniază că statul în care se află copilul are datoria de a proteja copilul în concordanţă cu legislaţia naţională. Actul norvegian pentru protecţia copilului (CWA) subliniază această responsabilitate. (...) CWA se aplică tuturor copiilor din Norvegia, indiferent de statutul lor rezidenţial, de naţionalitate sau de cetăţenie”, precizează reprezentanţii Barnevernet.

De asemenea, oficialii norvegieni mai precizează că „un ordin de plasament este emis de către Consiliul regional de Protecţie Socială sau de către Tribunalul Districtual doar dacă există deficienţe serioase în îngrijirea de zi cu zi sau dacă copilul este maltratat sau supus acasă altor violenţe grave, abuzuri sau neglijare”, iar o condiţie privind emiterea unui ordin de plasament este „ca acesta să fie necesar pentru situaţia copilului şi în interesul lui”.

„Un ordin de îngrijire nu poate fi transmis dacă sunt luate măsuri voluntare ce pot oferi condiţii satisfăcătoare pentru copil”, subliniază Barnevernet, potrivit ziare.com.

Cei cinci copii ai românului Marius Bodnariu şi soţiei sale norvegiene Ruth, au fost luaţi de la părinţi de Serviciul de protecţie a copilului din Norvegia, Barnevernet, în noiembrie anul trecut, după ce două fete, cele mai mari din familie, ar fi spus la şcoală că primesc corecţii fizice de la părinţi. Părinţii ar fi suspectaţi că administrează corecţii fizice copiilor şi că îi îndoctrinează religios. Cei cinci copii au fost plasaţi în trei familii-surogat, urmând ca părinţii să fie decăzuţi din drepturi, iar cei mici daţi în adopţie.

De la ridicarea copiilor Bodnariu de către autorităţile norvegiene, apropiaţii familiei au lansat o petiţie internaţională, au trimis scrisori autorităţilor române şi au organizat proteste în mai multe oraşe ale lumii.

De asemenea, MAE a anunţat discuţii cu autorităţile norvegiene precum şi trimiterea unei delegaţii de parlamentari în Norvegia. Cu ocazia vizitei, membrii comisiei vor discuta cu familiile Bodnariu şi Nan, cu vecinii familiei Bodnariu, cu oficiali şi parlamentari norvegieni, cărora le vor solicita să îşi armonizeze legislaţia referitoare la protecţia copilului cu cea europeană, a declarat joi vicepreşedintele comisiei, Mircea Dolha.

„Am constatat, cu nemulţumire uneori, e adevărat, că există un zid, o barieră extrem de groasă ridicată între comunicarea părţii norvegiene, a instituţiilor statului şi noi, care am cerut informaţii, inclusiv presa din România. Vrem să aflăm adevărul, nu mergem să acuzăm nici autoritatea pentru protecţia copilului de acolo, nici familia Bodnariu. Vrem doar să vedem dacă s-au respectat toate normele legale în acest caz dar şi în alte cazuri şi că aceşti cetăţeni români sunt bine reprezentanţi, mult mai bine decât au făcut până în prezent Ambasada României dar şi MAE şi Guvernul care poartă un dialog diplomatic cu foarte multe mănuşi de catifea groase”, a declarat joi şeful delegaţiei, deputatul Mircea Dolha.