Dacian Cioloş, somat de UNJR să vină cu o soluţie la problema salariilor magistraţilor

Dana Gîrbovan, şefa Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România.
Dana Gîrbovan, şefa Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România. (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Premierul Dacian Cioloş trebuie să vină cu o propunere pentru ieşirea din actuala criză cauzată de ordonanţa de urgenţă 43/2016 prin care Guvernul nu ia în considerare drepturile salariale recunoscute prin hotărâri judecătoreşti, se arată într-o scrisoare deschisă transmisă miercuri de preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan.

Potrivit Hotnews.ro, magistraţii vor ca ordonanţa prin care s-au mărit salariile profesorilor şi medicilor să li se aplice şi lor, însă guvernul se opune pe motiv că aplicarea hotărârilor judecătoreşti la toţi magistraţii ar duce la o creştere a salariilor acestora cu 18%. De notat că magistraţii şi-au camuflat revendicările pur salariale într-un aşa numit Memorandum al problemelor din justiţie, însă la ultimele negocieri cu reprezentanţii Guvernului s-a discutat, la fel ca în scrisoarea de mai jos, doar problema banilor.

Redăm mai jos, integral, scrisoarea deschisă trimisă premierului Dacian Cioloş de şefa UNJR, Dana Gîrbovan:

"Uniunea Naţională a Judecătorilor din România i-a solicitat premierului Dacian Cioloş pe data de 5 octombrie 2016 să transmită prin Ministrul Justiţiei Raluca Prună “o propunere de soluţie pentru ieşirea din actuala criză” cauzată de ordonanţa de urgenţă 43/2016 prin care Guvernul nu ia în considerare drepturile salariale recunoscute prin hotărâri judecătoreşti.

UNJR s-a adresat direct premierului deoarece, în discuţiile cu magistraţii, miniştrii din Guvern şi-au fundamentat "poziţia pe o mentalitate instituţională profund eronată, care plasează practic sistemul de justiţie în subordinea Executivului".

"Justiţia, potrivit Constituţiei, este o putere în stat alături de Executiv şi Legislativ, ceea ce înseamnă că întreg corpul magistraţilor formează unul dintre cei trei piloni pe care este aşezat statul de drept", au spus magistraţii.

"Comparaţia, aşadar, făcută de reprezentanţi ai Guvernului între magistraţi, care sunt o putere de sine stătătoare, cu diverse sectoare bugetare din subordinarea Executivului este profund eronată ca principiu, iar o astfel de mentalitate a condus la tipul de conflict instituţional pe care-l avem azi între puterea Executivă şi Judecătorească", au mai spus magistraţii.

Poziţia magistraţilor a fost că "acest conflict a fost generat în special de acţiunile Ministrului Justiţiei Raluca Prună care, pe lângă neînţelegerea modului cum funcţionează instituţiile într-un stat de drept, a gestionat în mod total neprofesionist relaţia cu magistraţii şi personalul auxiliar, evitând să discute în mod real problemele ridicate de aceştia. În locul unei abordări focalizate pe soluţii la problemele ridicate, aceasta a recurs, în mod inadmisibil, la un discurs manipulatoriu, incompatibil cu demnitatea pe care o ocupă."

Magistraţii au arătat că Ministrul Justiţiei Raluca Prună nu a venit cu o propunere din partea Guvernului de soluţionare a crizei, aşa cum a fost agreat la întâlnirea din data de 23 septembrie.

Aceasta nu doar că nu a venit cu o astfel propunere, dar prin multiple luări de poziţie din ultima perioadă "a amplificat şi mai tare conflictul pe care l-a generat", s-a spus în scrisoare.

"Ministrul Justiţiei arată prin acest comportament că nu e un partener de discuţii de bună credinţă şi compromite poziţia Executivului în discuţiile cu puterea Judecătorească", au susţinut magistraţii.

"Este inadmisibil ca Ministrul Justiţiei să continue să manipuleze opinia publică, insinuând că drepturile recunoscute prin hotărâri judecătoreşti se situează în afara legii şi că acestea ar putea fi analizate distinct de drepturile recunoscute de lege", s-a mai spus în scrisoare.

Magistraţii au arătat că, în loc ca Ministrul Justiţiei Raluca Prună să îşi asume eroarea de a nu fi anticipat corect efectul OUG 20/2016, aceasta a ieşit la atac împotriva magistraţilor.

Mai grav, Guvernul a adoptat o nouă ordonanţă de urgenţă, 43/2016, care agravează situaţia deoarece "pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/îndemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti".

"Cu alte cuvinte, Guvernul admite că legea poate fi disociată de hotărârile judecătoreşti, care nu fac altceva decât să aplice legea şi să restabilească legalitatea atunci când legea este încălcată", au spus magistraţii.
"Dacă Ministrul Justiţiei – care avizează legalitatea actelor Guvernului – are asemenea carenţe în înţelegerea unor chestiuni fundamentale de drept şi separaţie a puterilor, este de neimaginat cum nimeni din Guvern nu a înţeles gravitatea şi enormitatea unei asemenea prevederi în OUG 43/2016, care nu face altceva decât să nege rolul fundamental al judecătorului de a ‘rosti legea’", s-a spus în scrisoare.

Prin disocierea drepturilor prevăzute de lege de drepturile recunoscute prin hotărârile judecătoreşti pronunţate în numele legii, "Guvernul scoate prin OUG 43/2016, de fapt, puterea judecătorească în afara legii", au susţinut magistraţii.

Magistraţii au condamnat şi atitudinea dispreţuitoare a ministrului Raluca Prună la adresa judecătorilor,“şi dispreţul faţă de lege şi atribuţiile pe care le are ca ministru al Justiţiei".

"Problema ridicată de magistraţi nu este una de «oportunitate», deoarece nu negociem măriri de salarii, aşa cum în mod nefondat şi manipulatoriu se repetă în spaţiul public. Problema pe care o ridicăm este de «legalitate», pentru care Ministrul Justiţiei Raluca Prună trebuie să răspundă. Eschivarea permanentă a domniei sale arată că evită să îşi asume răspunderea ce îi revine în calitate de ministru al Justiţiei", au susţinut magistraţii.

Magistraţii au condamnat şi "manipularea opiniei publice cu privire la salariile judecătorilor, reprezentanţii Guvernului indicând salarii de peste 10.000 de lei, insinuând că acestea ar fi norma. În realitate, marea majoritate a judecătorilor activează la instanţele de fond, unde salariile sunt între 3.500-8.000 de lei."

Magistraţii au arătat că "salariile juriştilor din Ministerul Justiţiei sunt egale sau mai mari decât cele ale judecătorilor de la curţile de apel, iar asimilaţii judecătorilor din cadrul ministerului au salarii ce depăşesc 12.000 de lei".

"Ipocrizia Ministrului Justiţiei Raluca Prună – cu scopul de a induce cetăţenilor imaginea că magistraţii ar fi bugetari de lux – este intolerabilă, în contextul în care România alocă pentru instanţe unul dintre cele mai mici bugete pe cap de locuitor din Uniunea Europeană", au susţinut magistraţii.

Aceştia au mai susţinut că "agresivitatea declaraţiilor ministrei Prună şi atitudinea sfidătoare a acesteia faţă de puterea Judecătorească, precum şi ameninţările voalate pe care le-a transmis, au condus – pe fondul unor probleme acute din sistem – la actuala criză".

Peste 60% din instanţe au adoptat până în prezent "Memorandumul privind justiţia" ca o primă formă de protest, iar alte zeci de instanţe au adoptat şi alte forme de protest faţă de atitudinea publică sfidătoare a Ministrului Justiţiei Raluca Prună în raport cu judecătorii. De asemenea, sute de grefieri se alătură protestelor.

"În acest context, Ministrul Justiţiei Raluca Prună continuă o atitudine de frondă faţă de sistemul judiciar, refuzând cu obstinaţie o implicare adecvată pentru aplanarea acestei crize pe care ea însăşi a generat-o", susţin magistraţii.

"Am dat timp Guvernului pe care îl conduceţi să analizeze situaţia şi să vină cu o propunere de soluţie pentru a-şi corecta propria greşeală, lucru care până acum nu s-a întâmplat", au mai arătat magistraţii.

Aceştia i-au reiterat la final premierului solicitarea de a avansa o soluţie pentru reintrarea în legalitate şi ieşirea din această criză instituţională, care poată fi discutată la şedinţa CSM din data de 6 octombrie.

"Ceea ce rămâne după acest ministru al Justiţiei este un haos instituţional şi un conflict între puteri care va fi decontat de toţi cetăţenii ce se adresează justiţiei", şi-au concluzionat magistraţii scrisoare.

În urma întâlnirii care va avea loc la CSM pe data de 6 octombrie asociaţiile profesionale ale magistraţilor vor evalua situaţia şi trece la alte acţiuni în cazul în care propunerea Guvernului nu restabileşte legalitatea."