Fluorul în timpul sarcinii: ce efecte poate avea asupra capacităţii copilului de a rezolva probleme (studiu)
alte articole
Copiii expuşi la fluor în uter la niveluri care respectă pragul federal de siguranţă au obţinut scoruri semnificativ mai mici la testele de memorie şi de rezolvare a problemelor, potrivit unui studiu realizat pe peste 2.500 de copii din SUA.
Studiul, publicat în American Journal of Epidemiology şi finanţat de Institutele Naţionale de Sănătate, a identificat că nivelurile prenatale de fluor de 0,675 mg pe litru (mg/L) au reprezentat un punct de cotitură în date.
Atunci când apa din reţeaua de alimentare a cartierului mamei atingea aproximativ acest nivel sau îl depăşea, fiecare creştere suplimentară de 0,5 mg/L era asociată cu o scădere de aproape 3,5 puncte a scorurilor copiilor la rezolvarea problemelor.
Pentru a pune cifrele în context, 0,675 mg este o valoare mai mică decât recomandarea actuală a Serviciului de Sănătate Publică din SUA, de 0,7 miligrame de fluor pe litru.
Studiul a constatat cel mai puternic efect la copiii cu vârsta sub 7 ani.
Scăderea capacităţii de rezolvare a problemelor
Cercetătorii au urmărit copiii născuţi între 2006 şi 2019, testându-le abilităţile cognitive între vârstele de 3 şi 17 ani. Pentru a estima expunerea fiecărui copil la fluor înainte de naştere, echipa a corelat măsurătorile de fluor din reţelele locale de apă cu adresele la care locuiau mamele în timpul sarcinii.
Studiul a identificat o legătură între expunerea la fluor şi „cogniţia fluidă”: capacitatea de a rezolva probleme noi, de a reţine informaţii pe termen scurt şi de a se adapta. Nu s-a constatat însă o legătură între fluor şi „cogniţia cristalizată” — abilităţi precum vocabularul şi cunoştinţele generale, care se dezvoltă de obicei prin educaţie şi experienţă.
Fluorul este adăugat în apă pentru a preveni cariile dentare şi a proteja smalţul. Deşi fluorul este adăugat şi în pastele de dinţi şi în apa de gură, aceste produse sunt destinate doar să rămână pe suprafaţa dinţilor şi să fie scuipate, în timp ce fluorizarea apei este ingerată şi absorbită, a declarat pentru The Epoch Times dr. Kevin Khachatryan, cofondator şi dentist la Empower Dental Group din California, care nu a participat la studiu.
Studiile pe animale şi cele toxicologice au asociat fluorul cu o neurotoxină. În timpul sarcinii, fluorul ingerat poate trece de bariera placentară, expunând direct fătul în dezvoltare şi acumulându-se în creier.
La nivel celular, fluorul este un declanşator al stresului oxidativ. Acesta creşte producţia de radicali liberi, care pot deteriora neuronii şi epuiza apărarea antioxidantă naturală a creierului. S-a demonstrat că fluorul afectează producţia de neurotransmiţători esenţiali din creier, inclusiv serotonina, dopamina şi norepinefrina.
Controverse legislative
Studiul apare în mijlocul unei bătălii politice şi juridice în plină desfăşurare privind viitorul fluorului în apa potabilă din SUA.
În septembrie 2024, judecătorul Edward Chen de la Curtea Districtuală a Statelor Unite pentru Districtul de Nord al Californiei a hotărât că nivelurile actuale de fluorură de 700 mg/L reprezintă deja un risc nejustificat pentru dezvoltarea neurologică a copiilor şi a solicitat Agenţiei pentru Protecţia Mediului (EPA) să reanalizeze dovezile pentru a stabili dacă recomandările actuale privind fluorura ar trebui modificate.
Nivelul pentru care judecătorul Chen a decis că este necesară o reevaluare era mult mai scăzut decât limita maximă de 4 mg/L stabilită de EPA. De atunci, EPA a contestat în instanţă decizia judecătorului Chen.
Însă în luna august, secretarul Departamentului Sănătăţii şi Serviciilor Sociale (HHS), Robert F. Kennedy Jr., a dispus ca EPA să colaboreze cu HHS pentru a efectua o evaluare ştiinţifică de referinţă privind siguranţa fluorului.
Deşi EPA a contestat cu succes în instanţă decizia de a efectua o evaluare a siguranţei fluorului, va trebui totuşi să realizeze această analiză din cauza ordinelor administrative ale HHS.
Stomatologii care nu au participat la studiu au îndemnat la prudenţă ambele părţi implicate în dezbatere. Fiecare decizie privind sănătatea publică are riscurile şi beneficiile sale, iar deciziile din domeniul stomatologiei nu fac excepţie, a declarat pentru The Epoch Times dr. Steve Mascarin, stomatolog şi director general al Eleven Dental din Toronto, care nu a participat la studiu.
„[Din acest motiv,] trebuie să ne asigurăm că luăm în considerare cercetările cumulative care susţin această poziţie”, a spus el.
„Cu toate acestea, trebuie să rămânem deschişi şi la cercetări ulterioare pe această temă, pentru a ne ghida practica, întrucât ştiinţa este încă capabilă să ne dezvolte înţelegerea asupra fluorului.”
Dr. Michael J. Wei, medic stomatolog specializat în stomatologie estetică din Manhattan, a confirmat că noile descoperiri merită atenţie, fără a fi exagerate: „Acest studiu ridică întrebări importante cu privire la expunerea prenatală la fluor şi contribuie cu date valoroase la un domeniu de cercetare în curs de desfăşurare.”
Deocamdată, autorii studiului au afirmat că prioritatea o reprezintă continuarea cercetărilor. Aceştia solicită efectuarea de studii suplimentare pentru a identifica cu exactitate momentul din timpul sarcinii sau al copilăriei în care expunerea la fluor are cea mai mare importanţă şi modul în care trebuie evaluate eventualele riscuri pentru dezvoltare în raport cu beneficiile bine documentate ale fluorului în prevenirea cariilor dentare.
