Păstrăm corect alimentele? Patru obiceiuri care ne pot pune sănătatea în pericol

O mamă cumpătată îşi servea întotdeauna familia cu mâncare proaspăt gătită, însă ea mânca în tăcere resturile. Ea considera că aceasta nu era altceva decât o bună gospodărire. Apoi, în timpul unui control medical de rutină, a primit un diagnostic neaşteptat: cancer colorectal care se răspândise deja la ganglionii limfatici din apropiere. Din fericire, după tratament, boala ei a fost ţinută sub control.

„Mulţi oameni cred că pur şi simplu evită risipa alimentară, dar pot trece cu vederea riscurile pentru sănătate asociate cu depozitarea şi prepararea necorespunzătoare a alimentelor”, a declarat dr. Kuo Shih-Fang, director al Departamentului de Medicină Integrativă de la Centrul Medical Chi Mei şi practicant de medicină tradiţională chineză (MTC), care a prezentat acest caz în cadrul emisiunii „Health 1+1” de la NTD, partener al publicaţiei The Epoch Times.

Potrivit lui Kuo, adevărata preocupare nu o reprezintă resturile în sine, ci obiceiul pe termen lung de a consuma alimente care au fost depozitate necorespunzător, expuse în mod repetat la temperaturi ridicate sau care au început deja să se deterioreze.

Cancerul apare rareori ca urmare a unui singur aliment. Mai degrabă, acesta se dezvoltă de obicei pe parcursul a mai multor ani, prin efectele combinate ale factorilor genetici, stilului de viaţă, expunerilor la factori de mediu şi alimentaţiei, a spus el. Chiar şi aşa, obiceiurile alimentare aparent inofensive pot creşte treptat povara asupra organismului şi merită o atenţie sporită.

Inflamaţia cronică: un factor comun în multe boli

Compuşii oxidaţi, toxinele din mucegai şi alte substanţe nocive prezente în alimentele alterate pot irita în mod repetat tractul digestiv, prinzând organismul într-un ciclu de deteriorare, reparare şi leziuni suplimentare, a spus Kuo.

Inflamaţia este o parte esenţială a procesului natural de vindecare al organismului. Însă atunci când sursa de iritare persistă, inflamaţia pe termen scurt se poate transforma în inflamaţie cronică – o afecţiune din ce în ce mai des asociată cu bolile cardiovasculare, diabetul şi mai multe tipuri de cancer.

„Pe măsură ce celulele repară în mod repetat ţesutul deteriorat de-a lungul timpului, creşterea celulară anormală devine mai probabilă. Acest lucru poate creşte probabilitatea de a dezvolta polipi şi, în cele din urmă, modificări canceroase.”, a spus Kuo.

În loc să se concentreze pe un singur aliment, el consideră că este mai important să se evalueze modelul alimentar general al unei persoane.

Dincolo de observaţiile clinice, cercetările recente au ridicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la alimentele depozitate necorespunzător. Un studiu publicat în British Journal of Nutrition a constatat că femeile care consumau resturi de mâncare gătită — inclusiv legume, ouă şi carne depozitate fie în interiorul, fie în exteriorul frigiderului — de mai mult de trei ori pe săptămână prezentau un risc de 2,38 ori mai mare de a dezvolta cancer de sân decât cele care consumau rar astfel de alimente. În rândul femeilor cu modele specifice de metilare a ADN-ului, riscul a crescut de 4,63 ori.

Patru obiceiuri alimentare nesănătoase uşor de trecut cu vederea

Potrivit lui Kuo, patru obiceiuri alimentare sunt deosebit de frecvente în rândul familiilor care încearcă să economisească bani — şi sunt, de asemenea, printre cele mai uşor de trecut cu vederea.

1. Reîncălzirea legumelor depozitate necorespunzător

Modul în care sunt depozitate alimentele, nu doar momentul în care au fost gătite, contează. Legumele cu frunze verzi conţin în mod natural nitraţi. Dacă sunt lăsate la temperatura camerei pentru perioade lungi de timp — mai ales în condiţii de depozitare necorespunzătoare — bacteriile pot transforma o parte din nitraţi în nitriţi.

Nitriţii nu sunt acelaşi lucru cu nitrozaminele cancerigene, care sunt compuşi ce se pot forma atunci când nitriţii reacţionează cu anumite substanţe. Resturile de mâncare păstrate corespunzător la frigider prezintă, în general, un risc global scăzut de cancer. Însă consumul excesiv de nitriţi poate afecta capacitatea sângelui de a transporta oxigenul, putând provoca simptome precum dificultăţi de respiraţie. Mai important, alimentele depozitate necorespunzător pot deveni un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor, crescând riscul de îmbolnăviri de origine alimentară.

Kuo recomandă refrigerarea alimentelor gătite cât mai repede posibil, evitarea depozitării îndelungate la temperatura camerei şi reducerea la minimum a reîncălzirilor repetate. Dacă alimentele capătă un miros neobişnuit, îşi schimbă culoarea sau prezintă modificări evidente de textură, aruncaţi-le.

2. Reutilizarea uleiului de prăjit

Un alt obicei comun de economisire a banilor este utilizarea repetată a aceluiaşi lot de ulei pentru prăjirea în ulei abundent.
Mulţi oameni aleg uleiuri de gătit mai sănătoase, precum uleiul de camelie, pentru prăjit. Însă niciun ulei de gătit nu este conceput să reziste la prăjirea repetată la temperaturi ridicate, a spus Kuo.

Uleiul de camelie conţine în mod natural compuşi benefici, precum polifenoli, squalen şi fitosteroli, care pot contribui la menţinerea sănătăţii cardiovasculare. Însă expunerea repetată la căldură intensă distruge mulţi dintre aceşti compuşi benefici, generând în acelaşi timp produse secundare oxidate care pot fi dăunătoare pentru organism. Deoarece ficatul joacă un rol central în detoxifiere şi metabolism, acesta se numără printre primele organe care suportă povara procesării acestor compuşi.

Kuo recomandă aruncarea uleiului de prăjit odată ce acesta devine închis la culoare, tulbure, spumos sau capătă un miros neplăcut. Ca regulă generală, uleiul de prăjit nu ar trebui reutilizat de mai mult de trei ori.

Studii recente au descoperit, de asemenea, că uleiul de gătit încălzit în mod repetat produce o varietate de produse de degradare oxidativă care pot favoriza stresul oxidativ şi inflamaţia. Unele studii de laborator şi pe animale sugerează că aceşti compuşi pot contribui, de asemenea, la deteriorarea celulară şi a ADN-ului, ridicând îngrijorări cu privire la potenţialele efecte pe termen lung asupra sănătăţii în cazul unei expuneri prelungite.

3. Utilizarea cărnii ieftine şi de calitate inferioară

Produsele din carne foarte ieftine — în special cele de origine incertă sau de calitate îndoielnică — pot prezenta, de asemenea, riscuri ascunse pentru sănătate.

Kuo şi-a amintit de o familie cu trei persoane care cumpăra regulat, de pe o platformă de cumpărături în direct, carne de porc tocată la preţuri foarte reduse, care se apropia de data de expirare. Aceasta a devenit un aliment de bază în dieta lor şi, cu timpul, toţi cei trei membri ai familiei au fost diagnosticaţi cu cancer pancreatic.

Deşi cancerul este o boală complexă, cu mulţi factori care contribuie la apariţia sa, şi nu poate fi atribuit unui singur aliment, Kuo a afirmat că acest caz serveşte drept avertisment că sacrificarea calităţii alimentelor pentru a economisi bani poate avea un cost asupra sănătăţii pe termen lung.

Atunci când cumpăraţi carne, el recomandă să fiţi atenţi la trei posibile semne de avertizare.

- Carne mucegăită sau alterată: Carnea mucegăită poate indica alterarea şi ar putea conţine microorganisme dăunătoare sau toxine produse de anumite microorganisme.

- Resturi de carne şi grăsime amestecată: Carnea tocată ieftină poate conţine resturi de carne şi, eventual, un amestec de diferite componente de grăsime. Dacă carnea sau grăsimile sale sunt depozitate necorespunzător, pot apărea oxidarea şi deteriorarea, ceea ce poate duce la formarea unor compuşi nedoriţi.

- În loc să aleagă cea mai ieftină opţiune, Kuo recomandă cumpărarea cărnii de la surse de încredere care respectă practici verificabile de siguranţă alimentară.

4. Consumul de alimente mucegăite

Pentru a evita risipa de alimente, multe persoane îndepărtează mucegaiul vizibil şi mănâncă restul. Însă pata pufoasă de la suprafaţă poate fi doar vârful aisbergului, a spus Kuo.

„Dacă nu vedeţi bine, lumina este slabă sau sunteţi distraşi în timp ce mâncaţi, s-ar putea să nu observaţi deloc mucegaiul.”

Dintre diversele toxine produse de mucegai, aflatoxina este una dintre cele mai bine studiate. Cercetările au arătat că expunerea alimentară pe termen lung la alimente contaminate cu aflatoxină este asociată cu un risc crescut de cancer hepatic primar.

Arahide, porumb, nuci, cereale şi alte alimente depozitate în condiţii calde şi umede sunt deosebit de susceptibile la contaminare.
Din acest motiv, Kuo recomandă aruncarea completă a alimentelor mucegăite — în special pâinea, produsele de patiserie, produsele din arahide, nucile şi cerealele — în loc să tăiaţi porţiunea vizibil afectată şi să consumaţi restul.

Cum să depozitaţi alimentele în siguranţă

În loc să vă faceţi griji pentru fiecare aliment în parte, cea mai eficientă strategie este să dezvoltaţi obiceiuri bune de depozitare şi preparare a alimentelor, a spus Kuo.

Nu aglomeraţi frigiderul. Aerul rece trebuie să circule liber pentru a menţine alimentele la o temperatură sigură. Un frigider supraîncărcat poate crea zone mai calde în care alimentele se strică mai repede. Utilizarea unui termometru de frigider poate ajuta la asigurarea faptului că temperatura rămâne suficient de scăzută pentru depozitarea sigură a alimentelor.

Puneţi imediat la frigider alimentele gătite. Evitaţi să lăsaţi alimentele preparate la temperatura camerei perioade îndelungate. Reîncălziţi bine resturile înainte de a le consuma şi evitaţi să reîncălziţi aceeaşi mâncare în mod repetat.

Nu reutilizaţi la nesfârşit recipientele de plastic de unică folosinţă. Multe persoane spală recipientele de la mâncarea comandată şi le reutilizează pentru alimente calde sau în cuptorul cu microunde. În timp, aceste recipiente se pot degrada şi devin greu de curăţat temeinic, permiţând acumularea bacteriilor.

Înlocuiţi recipientele izolate termic uzate. Sticlele izolate sub vid şi borcanele pentru alimente îşi pierd capacitatea de izolare pe măsură ce îmbătrânesc sau se deteriorează, crescând probabilitatea ca alimentele sau băuturile să rămână în „zona de pericol” a temperaturii, unde bacteriile se înmulţesc mai rapid.

Obiceiurile mici fac o mare diferenţă

Scopul nu este să vă temeţi de resturile de mâncare sau să evitaţi fiecare masă reîncălzită, a spus Kuo.

În schimb, preocuparea majoră o reprezintă obiceiul pe termen lung de a consuma alimente care au fost depozitate necorespunzător, expuse în mod repetat la temperaturi ridicate sau lăsate să se strice.

„Nu este nimic rău în a fi econom”, a spus el. „Dar sănătatea ta este mult mai valoroasă decât banii pe care îi economiseşti.”

Alegerea ingredientelor proaspete, depozitarea corectă a alimentelor şi evitarea gătirii repetate la temperaturi ridicate sau a consumului de alimente stricate pot părea obiceiuri mici, de zi cu zi. Cu timpul, însă, ele pot face o diferenţă semnificativă pentru sănătatea pe termen lung.

Sursa: Epoch Times SUA