Fost director adjunct CIA cere omorârea ruşilor şi iranienilor pentru a plăti un preţ

Michael Morell, implicat şi el în scandalul Benghazi, susţinător al candidatei Hillary Clinton, schitează o politică ilegală a CIA în Siria, care va tensiona cu siguranţă relaţia cu Rusia
Fostul director adjunct al CIA, Michael Morell, la audiere legată de scandalul Benghazi în faţa unui Comitet al Camerei Reprezentanţilor, 2 aprilie 2014 în Washington
Fostul director adjunct al CIA, Michael Morell, la audiere legată de scandalul Benghazi în faţa unui Comitet al Camerei Reprezentanţilor, 2 aprilie 2014 în Washington (Win McNamee/Getty Images)

În timpul unui interviu televizat la talk show-ul Charlie Rose, fostul director adjunct al CIA, Michael Morell, vorbind despre războiul prin terţi desfăşurat în Siria, între Rusia şi SUA, a susţinut deschis că SUA ar trebui să ia măsuri pentru a ucide “pe ascuns” ruşi şi iranieni prin intermediari.

Morell a sugerat vizarea conducerii siriene printr-o serie de atacuri teroriste în Damasc şi în preajma acestuia, conform CBS News.

În timpul interviului, Morell a declarat: “Le-aş oferi lucrurile de care au nevoie pentru a merge după guvernul lui Assad, dar şi pentru a-i face pe ruşi şi iranieni să plătească un preţ. Când eram în Irak, iranienii au oferit arme miliţiilor şiite care ucideau soldaţi americani. Iranienii ne-au făcut să plătim un preţ. Trebuie să îi facem pe iranieni să plătească un preţ în Siria. Trebuie să îi facem pe ruşi să plătească un preţ”.

În acele momente, Charlie Rose, gazda talk show-ului cu acelaşi nume, l-a întrerupt zâmbind pe Morell pentru a clarifica unele aspecte: “Îi faceţi să plătească prin uciderea ruşilor? Şi uciderea iranienilor?”

La care, Morell răspuns empatic: “Da. Da. Pe ascuns. Nu vorbeşti deschis despre asta, corect? Nu te ridici în Pentagon şi spui că am făcut asta. Corect? Dar te asiguri că se ştie, la Moscova şi Teheran”.

Planurile lui Morell aduc aminte de planurile prezentate de alţi congressmeni americani, inclusiv unii de la Brookings Institution.

Cel puţin două elicoptere ruseşti au fost doborâte deasupra Siriei. Primul în apropiere de oraşul sirian Palmyra, doborăt de terorişti din grupul Statul Islamic, folosind ceea ce sursele ruseşti au susţinut a fi un sistem de rachete antitanc TOW de producţie americană, capabil să doboare şi aeronave de mică viteză, care zboară la altitudine joasă.

Al doilea elicopter a fost doborât mai recent deasupra provinciei siriene nord-vestice Idlib, controlată de grupul Jabhat al Nusra, pe care Departamentul de Stat american îl consideră o organizaţie teroristă. Elicopterul era implicat în operaţiuni umanitare într-un oraş asediat de grupuri militante susţinute de Occident.

În plus, forţele Nusra conduc acum o ofensivă susţinută de SUA asupra oraşului sirian Alep.

Ambele incidente par să fie manifestarea exactă a conspiraţiei descrise de Morell pentru a ucide ruşi pe ascuns. Aparent, Moscova a înţeles mesajul şi ulterior l-a transmis restului lumii, făcând o asociere între incidente şi organizaţiile teroriste înarmate de SUA.

Sprijin total pentru Hillary Clinton

Fostul director este ultimul ofiţer senior din suita de personaje din Apărare şi Informaţii care aruncă deoparte orice iluzie de păstrare a neutralităţii politice şi se implică în campania prezidenţială americană - un gest de netolerat acum zece ani.

Într-un articol recent din New York Times, Morell o sprijinea pe candidata democrată Hillary Clinton afirmând că este "inalt-calificată pentru a comanda... asigurând securitatea naţiunii noastre".

Fostul director afirma despre Trump că miliardarlul nu este numai "necalificat" dar şi că "poate să fie un risc pentru securitatea naţională".

Michael Morell a fost audiat de Congres în scandalul Benghazi împreună cu Hillary Clinton, fiind acuzat de muşamalizarea rolului terorismului în incident. În urma atacului din Benghazi au fost omorâţi Ambasadorul SUA în Libia, J. Christopher Stevens, împreună cu trei alţi americani.

Prin declaraţiile sale, retorica neo-conservatoare a lui Michael Morell se detaşează clar de linia politicii administraţiei Obama, care a înscris SUA pe o traiectorie de apropiere faţă de Teheran, presărată cu gesturi de reconciliere, vizibilă mai ales după semnarea tratatului nuclear JCPOA.