Ghinea loveşte din nou. Siveco şi o firmă a lui Sebastian Ghiţă, date pe mâna DNA

Două firme conduse de persoane cu dosare penale grele au câştigat în urma unor licitaţii trucate proiecte IT pe mulţi bani europeni, arată ministerul condus de Cristian Ghinea.
Cristian Ghinea
Cristian Ghinea (Epoch Times România)

Ministerul Fondurilor Europene a trimis procurorilor anticorupţie un raport privind suspiciuni de fraudă într-un proiect european, relatează Hotnews.

Raportul vizează achiziţionarea de soluţii IT de către Consiliul Judeţean Suceava de la firma Expert One Research SRL, despre care presa a relatat că ar fi avut legături cu deputatul Sebastian Ghiţă, precum şi de la compania Siveco, firmă a cărei patroană, Irina Socol, a fost condamnată la închisoare pentru evaziune fiscală. Valoarea soluţiilor achiziţionate pe bani europe este de peste 7 milioane de lei.

Potrivit unui comunicat de presă citat de Hotnews, Serviciul Corp Control, Anticorupţie şi Integritate din MFE a făcut un control privind implementarea a două proiecte de e-guvernare în judeţul Suceava, cu fonduri europene, de către CJ Suceava.

Furnizorii de hardware şi soluţii IT din aceste proiecte sunt SC Expert One Research SRL şi SC Siveco România SRL iar în urma anchetei s-au constatat "licitaţii trucate şi rapoarte de implementare false, acceptate ca atare de către Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (OIPSI)", aflat în subordinea Ministerului Comunicaţiilor.

Valoarea totală a proiectelor se ridică la 13.361.118 lei din care 7.169.321 lei fără TVA s-au cheltuit pentru IT.

Obiectul controlului l-au reprezentat două proiecte prin care CJ Suceava trebuia să achiziţioneze o soluţie informatică şi componente hardware necesare pentru a informatiza o serie de servicii oferite de primăriile din localităţile judeţului: registrul agricol, serviciul de taxe şi impozite locale, serviciul financiar şi cel de contabilitate, resurse umane, management documente, componente de management proiecte etc.

Echipa de control a constatat însă că nevoia de achiziţii IT a fost creată artificial, ofertele câştigătoare erau neconforme iar ofertanţilor li s-a aplicat un tratament neegal, criteriile de calificare au fost restrictive iar raportările... false.

Articolul integral poate fi citit aici