Guvernarea susţine că a realizat cerinţele Comisiei de la Veneţia. Pavel Postică: Au făcut lucrul cu jumătăţi de măsură

O delegaţie comună a Comisiei de la Veneţia şi OSCE/ODIHR s-a aflat zilele astea la Chişinău, însă nu la solicitarea autorităţilor Republicii Moldova, ci a partenerilor externi, motivul fiind verificarea mecanismelor de organizare a scrutinelor conform sistemului mixt.
Pavel Postică, directorul programului de monitorizare a proceselor democratice din cadrul Promo-LEX (europalibera.org)
Maria Maevschi
31.01.2018

O analiză recentă a Asociaţiei Promo-LEX arată că doar aproximativ o treime dintre recomandările Comisiei de la Veneţia şi delegaţiei Biroului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al OSCE cu privire la adoptarea sistemului electoral mixt pot fi considerate ca executate pe deplin. Pe de altă parte, guvernarea democrată de la Chişinău susţine că, practic, n-a lăsat aproape nimic nerealizat şi totuşi criticile din partea unor partide politice şi a societăţii civile nu contenesc şi se amplifică.

În context, directorul programului de monitorizare a proceselor democratice din cadrul Promo-LEX, Pavel Postică, susţine că tocmai de aceea este important să se sublinieze faptul că Parlamentul ar fi supraapreciat ceea ce a făcut. „Ei au zis că au acceptat de principiu majoritatea recomandărilor care au parvenit de la Comisia de la Veneţia, însă în realitate au făcut lucrul cu jumătăţi de măsură, aşa cum se întâmplă de obicei în Republica Moldova. Da, se pare că ceva-ceva au făcut, dar nu până la final şi putem să mergem pe exemple mai exacte”, a declarat Pavel Postică, în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă.

Astfel, expertul Promo-LEX a ţinut să precizeze că una dintre recomandările fundamentale ale Comisiei de la Veneţia a fost existenţa unui consens larg în societate pe tema modificării sistemului electoral. Deşi Parlamentul consideră că a executat această recomandare a Comisiei de la Veneţia motivând că sistemul electoral a fost modificat cu o majoritate impunătoare în Parlament, numind aceasta consens politic, de fapt n-a existat un consens social.

Mai mult decât atât, acest consens social putea fi atins, în opinia lui Postică, aşa cum a fost recomandat inclusiv de mulţi participanţi la acele discuţii publice care au fost organizate de Parlament, printr-un referendum, astfel orice suspiciune vizavi de un consens referitor la modificarea sistemului electoral ar fi dispărut.

În contextul iniţiativei societăţii civile de a organiza un referendum în acest sens, acţiune ce a fost stopată de către Comisia Electorală Centrală prin neînregistrarea grupului de iniţiativă, expertul Promo-LEX a ţinut să sublinieze că Parlamentul nu numai că nu a organizat un referendum cu privire la aprobarea acestei legi pentru a atinge acest consens naţional, dar chiar a pus obstacole organizării acum a acestui referendum care poate fi privit nu doar ca referendum de abrogare a Legii 154, prin care a fost implementat sistemul electoral mixt, ci şi ca un mecanism de atingere a consensului naţional.

Cât despre Comisia naţională de constituire a circumscripţiilor uninominale, s-a constatat că anumite recomandări ale Comisiei de la Veneţia au fost implementate de către Parlament, doar că punerea lor în aplicare a fost defectuoasă. „Am constatat că din şapte recomandări care au fost executate sută la sută de către Parlament, cinci din ele au fost puse în aplicare greşit şi majoritatea dintre ele se referă anume la această comisie, care ar fi trebuit să fie independentă”, a adăugat Pavel Postică.

Totodată, expertul Promo-LEX a ţinut să explice ce a dus la ştirbirea independenţei Comisiei de constituire a circumscripţiilor uninominale, şi anume faptul că regulamentul de activitate a comisiei a fost impus membrilor de către Guvern, pe când în lege scrie foarte clar că, pentru a asigura un caracter independent, membrii comisiei urmau să-şi propună singuri un regulament de activitate, care doar să fie aprobat de către Guvern.

Cu toate că avizul Comisiei de la Veneţia a fost unul consultativ pentru Republica Moldova, dreptul de a modifica legislaţia Republicii Moldova aparţinând, într-adevăr, Parlamentului, Pavel Postică opinează că modificarea sistemului electoral va fi o pată de ruşine atât pe Parlament şi pe Guvern, cât şi pe întreaga ţară.

Notabil este totuşi faptul că această vizită a Comisiei de la Veneţia nu a fost solicitată de către autorităţile naţionale, ci de partenerii internaţionali ai Republicii Moldova. Potrivit expertului Promo-LEX, în istoria Republicii Moldova aceasta este a doua oară când partenerii internaţionali solicită avize din partea Comisiei de la Veneţia cu referire la legislaţia Republicii Moldova, primul fiind pe mecanismul de susţinere financiară a partidelor politice şi a campaniilor electorale.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor