Ignorând referendumul din 2009, Antonescu susţine că vor fi 100 de senatori

Referindu-se la afirmaţiile făcute de preşedintele Traian Băsescu în legătură cu faptul că liderul PNL nu a menţionat numărul de senatori care vor exista în varianta modificată a Constituţiei - în ciuda Referendumului din 2009 care prevede parlament unicameral -, preşedinţele PNL, Crin Antonescu, a declarat, marţi seară, că numărul senatorilor va fi de maximum 100, aceştia urmând să fie reprezentanţi ai regiunilor, însă decizia legată de numărul demnitarilor din Senat este legată de instituirea regiunilor.

La întrebarea cum vede declaraţiile preşedintelui Băsescu în legătură cu numărul de parlamentari anunţat de USL, Antonescu a afirmat:

"Senatul, care va avea un alt tip de atribuţii şi un alt mod de alegere, este, în viziunea noastră, direct legat de problema regionalizării, senatorii fiind reprezentanţi ai regiunilor. Vom vedea, vom discuta, într-o lege privitoare la alegerea Senatului şi la atribuţiile ei, dar până când nu avem Constituţia cu regiunile şi cu legea de regionalizare după aceea, avem timp până în 2016, atunci avem alegeri (parlamentare, n.r.). Evident că nu e vorba de alte sute de senatori, avem alte principii în alte legi (...) sub 100 vor fi, maximum 100, pentru că este vorba de un raport între deputaţi şi senatori", a declarat Antonescu la Realitatea TV.

Liderul PNL a precizat că USL îşi menţine decizia privind un parlament bicameral, format din Camera Deputaţilor şi Senat.

Şeful statului a declarat, marţi, că la revizuirea Constituţiei trebuie să se ţină cont de decizia CCR privind obligativitatea respectării referendumului din 2009 - care nu prevede niciun senator -, arătând totodată că liderul PNL Crin Antonescu şi-a luat "rolul mincinosului" vorbind de 300 de deputaţi, fără să menţioneze şi numărul senatorilor.

"Deci, povestea pe care vrea s-o prezinte Crin Antonescu, de data asta, şi-a luat rolul mincinosului, spunând „facem 300 de deputaţi”, uitând să spună câte sute de senatori face; această poveste nu va putea trece de Curtea Constituţională. Deci, s-au aruncat într-o minciună publică ambii lideri ai USL-ului, o minciună care va duce la dezorientarea electoratului şi va face ca nimeni să nu mai înţeleagă nimic", a susţinut Traian Băsescu.

Reacţia lui Bogdan Oprea

Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, a declarat că jignirile aduse preşedintelui Traian Băsescu de liderii USL nu înlocuiesc argumentele.

"Domnul Crin Antonescu ne explică ce a discutat cu cineva într-o întâlnire care nu a avut loc. În acest context, este de aşteptat ca în curând şi domnul prim-ministru Victor-Viorel Ponta să facă declaraţii despre o întâlnire la care nici domnia să nu a participat. Jignirile aduse domnului preşedinte Traian Băsescu de liderii USL nu ţin loc de argumente. Referitor la pactul pe minciuni pe care l-a propus domnul Crin Antonescu în această seară, precizăm că domnul preşedinte Traian Băsescu nu a minţit niciodată cetăţenii, ci şi-a susţinut punctele de vedere. Apreciem, însă, că în această seară domnul Crin Antonescu şi-a luat angajamentul şi în numele domnului prim-ministru Victor-Viorel Ponta de a nu-i mai minţi pe români", a afirmat marţi Oprea.

Liderul PNL Crin Antonescu a menţionat marţi seară că preşedintele Traian Băsescu a făcut afirmaţii "grave şi profund neadevărate", deoarece niciun partener din Uniunea Europeană şi NATO nu a afirmat că România e cu un picior în prăpastie sau că este la un pas să fie izolată pe plan internaţional.

Şeful statului afirmase anterior ca România se află "la un pas de a fi izolată" şi atrăsese atenţia asupra faptului că Parlamentul European va adopta hotărâri care să sancţioneze ţările care nu respectă statul de drept şi criteriile de la Copenhaga.

Rezoluţia Parlamentului European

Comisia de Libertăţi Civile din Parlamentul European a adoptat, marţi o rezoluţie conform căreia Comisia Europeană trebuie să elaboreze imediat un sistem de monitorizare a tuturor statelor membre referitor la respectarea valorilor UE şi a criteriilor de accedere în UE.

„Este timpul ca UE să pună în practică mecanisme care să asigure corecta aplicare a valorilor europene şi a criteriilor de la Copenhaga, care să rămână valide şi după intrarea în UE. Instrumente de monitorizare şi sancţionare trebuie să fie create în acest sens, implicând instituţii ale UE, statelor membre şi corpuri de experţi precum Agenţia pentru Drepturi Fundamentale şi Consiliul Europei”, a afirmat raportorul Louis Michelle, membrul belgian al grupului ALDE (liberali).

Rezoluţia Comisiei pentru Libertăţi Civile din PE va fi supusă votului în plen la sesiunea de la Strasbourg, în perioada 24-27 februarie a.c.