Locul cetăţeanului în organismele colegiale - permis de lege, descurajat de Sistem- Dezbatere APDOR- CH

Deşi permis de lege, locul cetăţeanului în organismele colegiale de tipul Consiliului Superior la Magistraturii (CSM), Consiliul Naţional de Integritate (CNI), Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) etc., este descurajat de politicieni şi de birocraţie, a atras atenţia APADOR-CH, în cadrul dezbaterii "Locul cetăţeanului în organismele colegiale - permis de lege, descurajat de politicieni/birocraţie", organizate joi în Capitală.

Un exemplu elocvent în acest sens este cazul CNCD, unde un loc a rămas vacant după plecarea lui Petre-Florin Manole, ales deputat. Deşi procesul de alegerea a persoanei care să ocupe locul ar trebui să fie transparent şi anunţat din timp, procedura privind numirile în CNCD a fost deschisă, atrage atenţia APARDOR-CH, fără să fie anunţată, aşa cum ar fi firesc, pe site-ul Camerei Deputaţilor, astfel încât organizaţiile din societatea civilă să poată trimite candidaturi.

Procedura a fost atât de secretă încât nici Adriana Săftoiu, membră a Comisiei pentru Drepturile Omului şi prezentă la dezbaterea de astăzi, nu a ştiut despre declanşarea ei.

Această problemă nu este un caz izolat, a specificat Nicoleta Andreescu, director executiv APADOR-CH, care a exprimat dorinţa societăţii civile de a asista la audieri reale în Parlament pentru posturile în organisme colegiale.

"Ne dorim nişte proceduri clare care să deschidă accesul pentru toată lumea. Noi o să încercăm să venim cu susţinerea mai mult. Nu ne place că deciziile se iau politic, înainte de audieri. În momentul în care au loc audierile deja se ştie, eu am un loc, tu ai un loc ca partid. Din punctul nostru de vedere, aceasta nu este o procedură transparentă. Ne-am dori să vedem cu adevărat nişte audieri în comisii din care să reiasă că acel candidat are mai multă experienţă, iar acele audieri să dea posibilitatea parlamentarilor să voteze informat în Plen cu privire la persoanele cele mai competente. Asta ne-am dorit şi asta am încercat să facem şi la CSM. Candidaţii pe care noi, APADOR-CH şi CRJ, i-am susţinut au fost aleşi în urma unor discuţii foarte largi între ONG-uri, am analizat cu atenţie criteriile de eligibilitate şi credem noi că ne-am prezentat cu oameni care puteau să facă treabă bună acolo.

La fel am făcut şi cu numirile pentru CNCD în 2015, când am venit cu 4 candidaturi, însă, cred că vă aduceţi aminte, în comisiile reunite audierile au durat în total 30 de minute, fiecare candidat a avut 2 minute la dispoziţie. Din punctul nostru de vedere, acest lucru nu e însă suficient şi aici vrem să încercăm să lucrăm", a explicat Nicoleta Andreescu, care i-a cerut informaţii la zi deputatului Manole, fost membru CNCD, actual deputat PSD, prezent la dezbaterea de astăzi.

Potrivit lui Manole, procedura pentru postul lăsat vacant de el în CNCD a fost deja deschisă, în această săptămână trebuia să fie ultima zi de depunere a dosarelor, dar termenul s-a prelungit cu încă trei săptămâni.

"Cred că această amânare are de-a face cu faptul că se vacantează încă două posturi şi se va face o singură procedură pentru toate cele trei", a explicat Manole.

Cât despre faptul că procedura nu este publicată pe site-ul Parlamentului, deputatul nu a putut da o explicaţie, acest lucru neţinând de el.

"Faptul de a se pune informaţii pe site nu e responsabilitatea comisiei (Comisia pentru Drepturile Omului) din care fac parte dar recunosc că aveţi dreptate. Pot să cer ca informaţia să fie publică, nu avem o dezbatere aici dacă e bine să fie sau nu informaţia pe site-ul Camerei, e evident că e bine să fie, o să cer să fie pe site. Sper că nu sunt probleme de transparentă, ci doar o neglijenţă", a explicat Manole, adăugând că tot ce va putea să facă el cu votul său în comisia pentru drepturile omului, va face.

O situaţie similară, ba chiar mult mai gravă, se înregistrează în ceea ce priveşte reprezentanţii societăţii civile în CSM, unde, potrivit APADOR CH, procesul de desemnare a celor doi reprezentanţi ai societăţii civile a fost marcat de mai multe ilegalităţi, începând cu prelungirea nelegală a termenului de înscriere a candidaţilor şi culminând cu faptul că Plenul Senatului nu a ales, în şedinţa din 7 martie, niciun reprezentant dintre candidaţi, printr-o procedură diferită de vot care a dus la un blocaj evident. Acest subiect îl vom dezvolta însă într-un articol viitor.

De ce se întâmplă aşa? O posibilă explicaţie a dat-o avocatul Butnariu: miza e mai mare decât pare, dacă reprezentanţii societăţii civile n-ar fi importanţi, desemnarea lor nu ar fi atât de îngreunată. Fiind în organismele colegiale, reprezentanţii societăţii civile pot observa ce se întâmplă, pot reacţiona, pot strica "feng shui-ul" votului în unanimitate, pot fi whistleblower ... ori acest lucru nu e ceva chiar pe placul Puterii.

"Simplul fapt că nu se doreşte numirea reprezentanţilor societăţii civile în CSM dovedeşte că ei sunt importanţi, că dacă n-ar fi importanţi şi ar fi o mână moartă, ar fi numiţi, că 'lăsaţi-i pe băieţi, că oricum nu fac nimic, să fie şi pe ei acolo. Pentru unii strică un feng-shui juridic, nu mai e unanimitate, nu mai e aceeaşi voce, ei sunt nişte whistleblower, participă la discuţii şi înţeleg ce se întâmplă, una e să fii acolo să vezi cine cu cine vine de mânuţă, identifică alte lucruri fiind acolo'. (...) Sunt îngrijorat că Parlamentului i se pare ok să nu fie membrii societăţii civile acolo, CSM-ului i se pare ok să nu fie membrii societăţii civile acolo, în MCV nu e nimic despre asta, o să întreb şi eu ONG-urile reprezentative la nivel european...", a explicat avocatul.