Proiect de ordonanţă a ministrului Culturii aduce taxe noi pentru finanţarea cinematografiei

Filmele româneşti contemporane se numără printre cele mai prestigioase exporturi ale ţării aşa că este necesar ca mecanismele interne de promovare, de distribuţie şi de sprijin financiar ale acestora să funcţioneze, îşi justifică Şuteu proiectul de ordonanţă.
Ministrul Culturii Corina Şuteu la sediul OAR, 12 mai 2016
Ministrul Culturii Corina Şuteu la sediul OAR, 12 mai 2016 (Epoch Times România)

Ministerul Culturii a publicat pe site-ul său un proiect de modificare a ordonanţei ce vizează cinematografia care va introduce taxe noi în vederea asigurării mecanismelor şi instrumentelor financiare, administrative şi legislative pentru sprijinirea industriei cinematografice naţionale

Potrivit ministerului, legislaţia naţională trebuie aliniată în regim de urgenţă la legislaţia europeană în ceea ce priveşte ajutorul de stat pentru filme şi opere audiovizuale, iar ajutor vor da, prin taxe rebotezate contribuţii, atât operatorii de televiziune, cât şi furnizorii de televiziune şi internet precum şi cinematografele, ceea ce ar putea duce la scumpirea preţului biletelor.

Astfel, potrivit Mediafax, proiectul postat pe site-ul Ministerului Culturii prevede o contribuţie de 1% ce urmează să fie aplicată tuturor operatorilor economici pentru retransmisia emisiunilor de televiziune.

“Colectarea unei contribuţii de 1% aplicată asupra veniturilor realizate lunar de operatorii economici pentru retransmisia emisiunilor de televiziune, indiferent de tehnologie: transmisie terestră analogică sau digitală, cablu, inclusiv prin fibră optică sau fire telefonice, prin satelit, precum şi prin aplicaţii care utilizează internetul” se arată la articolul 13 al noii Ordonanţe pregătite de Corina Şuteu.

O modificare importantă, care vizează finanţarea producţiilor de film este abrogarea punctului 16 din vechea ordonanţă, ce prevedea că persoanele juridice autorizate pot opta pentru finanţarea directă a producţiilor de filme de televiziune cu până la 1% din contravaloarea minutelor de publicitate, la solicitarea posturilor de televiziune şi după notificarea CNC, ceea ce înseamnă că toţi banii vor merge obligatoriu către Fondul Cinematografic.

Proiectul de lege prevede, de asemenea, majorarea contribuţiilor cinematografelor de la 4% la 5%, iar în cazul în care acestea nu vor asigura anual 20% producţii româneşti, din totalul de filme, taxa va urca la 9%, ceea ce ar putea duce la o creştere a preţului bietelor de cinema.

“Colectarea unei contribuţii de 5% din încasările provenite din comunicarea publică a filmelor, de orice gen şi pe orice fel de suport, în cinematografe sau în alte spaţii destinate vizionării cu public; obligaţia de plată revine exploatanţilor care asigură minimum 20% din numărul anual de spectacole cu filme româneşti. În cazul exploatanţilor care nu asigură cota de 20% prevăzută, contribuţia la Fond va fi de 9% din încasări;”, se precizează în proiectul de act normativ.

În ceea ce îi priveşte pe furnizorii de internet, aceştia urmează să contribuie cu 1% din încasări, inclusiv prin serviciile de telefonie mobilă, contribuţie care se adaugă preţului pentru serviciile oferite.

Şi operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc vor fi taxaţi, ordonanţă prevăzând o dublă taxare: 2%, vor merge la Fondul Cinematografic, din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc, în plus fiind prevăzută colectarea unei contribuţii de 4% din profitul anual realizat de operatorii economici care organizează jocuri de noroc.

Contactată de Mediafax, Anca Mitran, directorul CNC, a declarat că instituţia pe care o conduce nu a fost consultată în legătură cu ordonanţa pregătită de ministrul Corina Şuteu.

Sursa citată mai reaminteşte că ministrul Corina Şuteu a iniţiat, în data de 2 august, o consultare publică pentru noua ordonanţă, gestul său fiind însă contestat de zeci de cineaşti care susţin că proiectul nu a fost adus niciodată la cunoştinţa publică şi că se încearcă obţinerea aprobării din partea breslei fără ca aceasta să ştie despre ce este vorba. Mai mult, 58 de cineaşti au cerut premierului Cioloş să o demită pe Corina Şuteu, acuzând-o pe aceasta că încearcă să modifice în regim de urgenţă şi fără o consultare reală prevederile legale care stau a baza funcţionării cinematografiei.

La rândul său, Ministerul Culturii susţine că proiectul de OUG este elaborat pornind de la premiza existenţei unui decalaj semnificativ între potenţialul creativ demonstrat al industriei cinematografice din România şi disfuncţionalitatea cronică a instrumentelor instituţionale, financiare şi legislative aflate la dispoziţia acestei industrii, acest fapt aducând şi prejudicii de imagine României.

"La momentul actual se constată un blocaj instituţional din pricina incongruenţei cadrului legal în vigoare cu legislaţia privind procedurile europene şi naţionale în domeniul ajutorului de stat, ceea ce atrage consecinţe de natură de a prejudicia în mod iremediabil interesul public. (...) În condiţiile în care filmele româneşti contemporane se numără printre cele mai prestigioase exporturi ale ţării, este necesar ca mecanismele interne de promovare, de distribuţie şi de sprijin financiar ale acestora să funcţioneze. Lipsa sălilor de cinematograf adecvate, care să prezinte filme româneşti la nivel naţional, inexistenţa unor linii de finanţare în vederea modernizării şi retehnologizării sălilor de cinematograf, a unor reglementări legislative care să sprijine difuzarea filmelor româneşti, a unor mecanisme de promovare a acestora, capabile să le asigure competitivitatea în faţa filmelor internaţionale, care beneficiază de posibilităţi de promovare incomparabil mai mari – toate acestea conduc la incapacitatea asigurării unui succes real de public, la nivelul ţării, pentru filmele româneşti. De asemenea, lipsa unui proiect coerent de educaţie cinematografică conduce la formarea unei percepţii eronate a majorităţii publicului românesc cu privire la cinematografia naţională. Până în momentul de faţă, sistemul actual de susţinere a cinematografiei nu a putut să îşi îndeplinească nici măcar calitatea de finanţator, în mai multe rânduri concursurile de proiecte fiind fie întârziate, fie parţial sau complet anulate. Toate aceste deficienţe de funcţionare au condus, în timp, la o segregare între nivelul înalt al parcursului european urmat în ultima vreme de către cineaştii români de natură să promoveze imaginea României în lume şi răspunsul instituţional şi financiar perimat, de natură a prejudicia în mod iremediabil interesul public şi imaginea României în domeniul cultural.", se arată în nota de fundamentare a proiectului normativ.