Războaiele apei: Turcia blochează cursul râului Eufrat către Siria şi Irak, provocând o criză majoră de apă

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan. (ADEM ALTAN / AFP / Getty Images)

Guvernul de la Ankara a ordonat, recent, oprirea pompării de apă din râul Eufrat, ameninţând Siria şi Irakul cu o criză majoră de apă. În urma acestei măsuri abuzive, nivelul apei din Lacul Assad a scăzut cu aproximativ 6 metri, lăsând milioane de sirieni fără apă de băut, a constatat Al-Akhbar.

În urmă cu două săptămâni, guvernul turc a intervenit încă odată în criza din siriană. De această dată intervenţia a fost diferită de toate celelalte însă repercusiunile acestei măsuri ar putea aduce catastrofe fără precedent pentru Siria şi Irak.

Încălcând normele internaţionale, guvernul turc a întrerupt complet furnizarea rezervei de apă din râul Eufrat. Ankara a început să reducă treptat pomparea apei din Eufrat în urmă cu o lună jumătate, apoi a închis-o complet cu două săptămâni în urmă, conform publicaţiei citate.

Nivelul apei din Lacul Assad (un rezervor artificial creat pe cursul râului Eufrat) a scăzut cu şase metri sub nivelul normal (ceea ce înseamnă că pierdut milioane de metri cubi de apă), conform unei surse anonime.

”O reducere suplimentară de un metru a nivelului apei va scoate barajul din funcţiune”, a adăugat aceasta.

Statul Islamic Irakian şi Siria (SIIS), o organizaţie islamică teroristă care controlează regiunea barajului, a anunţat că nu a suspendat furnizarea apei.

Rezervoarele ar putea să sece complet în orice moment. Între timp, rezervele de apă auxiliare din al-Khafsa sunt aproape golite şi nici acestea nu pot rezista prea mult. În aceste condiţii, şapte milioane de sirieni riscă să rămână fără apă. În acelaşi timp, din cauza faptului că Barajul Tishrin nu mai primeşte apă, turbinele nu mai generează electricitate, scăzând furnizarea de curent către oraşul Alep şi împrejurimile acestuia, ceea ce va intensifica şi mai mult criza din regiune.

Raqqa, partea nordică a Lacului Assad, este complet scoasă din funcţiune. Două milioane de sirieni care trăiesc în regiunea cuprinsă între localitatea Mica Swaydiya, din est, şi al-Jarniya, în vest, ar putea să rămână fără apă de băut.

”Secarea rezervelor de apă din baraj va face lacul să se usuce ceea ce va pune presiune pe structura sa, provocând fisuri şi posibil un colaps total”, a avertizat Al-Akhabar.

Un conflict istoric

Râul Eufrat a fost în istorie sursa unui conflict între Turcia pe o parte şi Irak şi Siria pe cealaltă parte. Ankara insistă să considere Eufratul un ”râu ce traversează graniţa” şi nu un ”râu internaţional”, iar astfel ”nu se supune legilor internaţionale”. Mai mult. Turcia este una din cele trei ţări ale lumii (împreună cu Burundi şi China) care se opun Convenţiei Folosirii Non-Navigaţionale a Cursurilor de Apă Internaţionale adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1997.

În 1987, un acord temporar între Siria şi Turcia implica împărţirea rezervelor de apă ale Eufratului în timpului perioadelor în care bazinul Barajului Ataturk era plin. În virtutea acestui acord, Turcia s-a angajat să furnizeze, peste graniţa turco-siriană, un nivel anual de peste 500 de metri cubi de apă pe secundă, ajungând într-un final la un acord cu privire la împărţirea reţelei de apă a râului între cele trei ţări. În 1994, Siria a înregistrat acest acord la Naţiunile Unite, ceea ce a garantat dreptul Siriei şi al Irakului la un nivel minim de apă din râul Eufrat.