Scrisoare adresată CE. Mureşan cere condiţionarea sprijinului acordat de UE Republicii Moldova de abrogarea legii privind liberalizarea capitalului
Legea privind liberalizarea capitalului numită de unii experţi din Moldova amnistie fiscală, a ajuns să fie criticată şi la nivel european. Astfel, europarlamentarul Siegfried Mureşan a solicitat Comisiei Europene să ceară explicaţii autorităţilor moldovene cu privire la adoptarea acestei legi.
Siegfried Mureşan (Epoch Times România)
Deputatul european Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European şi membru în Delegaţia la Comitetul parlamentar de asociere UE - Moldova, a transmis la 21 decembrie, o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, în care solicită Comisiei să ceară explicaţii Republicii Moldova cu privire la necesitatea Legii privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală din Republica Moldova, aprobată în 16 decembrie a.c. în primă lectură de Parlamentul Republicii Moldova.
Mureşan consideră că „titlul acestui act legislativ ar putea crea impresia că proiectul de lege are ca scop îmbunătăţirea situaţiei economice a ţării şi a mediului de afaceri în Republica Moldova. De fapt, acest proiect de lege este o amnistie fiscală cvasi-totală acordată persoanelor fizice ce declară de bună voie şi îşi înregistrează activele nedeclarate până la data de 1 iulie 2017, acceptând în acelaşi timp plata unei cote unice de impozitare de 2%”.
Totodată, europarlamentarul a menţionat în scrisoarea sa că acest act a trecut prin procesul legislativ în mare grabă. Iniţiat, printre alţii, şi de preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, acest proiect de lege a trecut, de la stadiul de iniţiativă legislativă, la adoptarea în primă lectură, în aproximativ două săptămâni.
„În cazul în care o astfel de lege ar intra în vigoare, aceasta ar afecta grav mandatul Autorităţii Naţionale de Integritate. Această instituţie, care are un rol important în implementarea angajamentelor privind lupta anticorupţie în Republica Moldova, nu ar mai fi în măsură să verifice bunurile funcţionarilor publici care ar face uz de prevederile acestei legi privind liberalizarea capitalului. Potrivit presei din Republica Moldova, obiecţiile ridicate de către Autoritatea Naţională de Integritate faţă de acest proiect de lege nu au fost luate în considerare”, se arată în scrisoarea lui Mureşan.
Iniţiatorii susţin că legea ar stimula investiţiile în Moldova şi va spori transparenţa. De fapt, aşa cum a atras atenţia şi o mare parte a societăţii civile din moldova, deopotrivă cu unii experţi economici, această lege legalizează averile şi veniturile obţinute ilicit. „În timp ce autorităţile din Republica Moldova s-au angajat în mod repetat în consolidarea luptei împotriva corupţiei, a spălării banilor şi a fraudei, acest proiect de lege merge în direcţia opusă. Această lege nu combate spălarea banilor, ci o facilitează”, a mai comentat Mureşan.
„Luând în considerare faptul că, în timpul vizitei prim-ministrului Republicii Moldova, Pavel Filip, la Bruxelles, în noiembrie 2016, s-a anunţat reluarea sprijinului financiar din partea UE pentru Republica Moldova şi că în 2017 se intenţionează acordarea de asistenţă macrofinanciară Republicii Moldova, solicit condiţionarea acestor măsuri de explicaţii convingătoare din partea Moldovei în ceea ce priveşte necesitatea legii sau de abrogarea acestui proiect de lege. Oamenii aşteaptă ca sprijinul UE să fie condiţionat de progrese în reformarea ţării.
Având în vedere urgenţa şi importanţa acestei probleme, numai o acţiune de la cel mai înalt nivel politic european va da rezultate. Cetăţenii Republicii Moldova aşteaptă ca Uniunea Europeană să fie de partea lor în promovarea agendei anticorupţie în Moldova. Dacă vom dezamăgi cetăţenii acum, va fi şi mai dificil să cerem în mod credibil oamenilor să susţină în viitor legături mai strânse între ţara lor şi Uniune”, a punctat membrul Delegaţiei la Comitetul parlamentar de asociere UE - Moldova.
