Secuii forţează autonomia. 33 de consilii locale cer oficial autodeterminare şi crearea unei regiuni administrative proprii

Aşa-zisul Ţinut Secuiesc
Aşa-zisul Ţinut Secuiesc (Ioana Florea Nuţ / Epoch Times România)

Nu mai puţin de 33 de consilii locale din aşa-zisul Ţinut Secuiesc solicită în mod oficial autodeterminarea şi crearea unei regiuni administrative proprii. RISE Project a intrat în posesia documentelor pe care le votează consiliile locale pentru a se organiza în unităţi de sine stătătoare pe teritoriul României – un prim pas pentru revendicarea oficială a autonomiei de la nivelul localităţilor, relatează Hotnews.ro.

Întreaga operaţiune se află sub coordonarea Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), condus de Izsak Balazs, un secui din Mureş. Acesta susţine că cele peste 30 de localităţi au votat astfel de documente, iar după votul din consiliul local, acestea ajung la Parlament, Guvern, în Consiliul Europei, pe masa Comitetului Regiunilor din UE, dar şi în Consiliul Drepturilor Omului din cadrul ONU.

În memorandumul votat de autorităţile locale se cere ca "statul să trateze cu înţelegere dacă o comunitate etnică cu tradiţii istorice solicită autodeterminare", iar mai apoi "să creeze o regiune administrativă a României, care să fie denumită Ţinutul Secuiesc".

Până să se ocupe de această acţiune concretă pentru obţinerea autonomiei, CNS organiza periodic mitinguri pro-autonomie în cadrul cărora participau mii de localnici care îşi declarau nemulţumirea faţă de statutul minorităţilor etnice în România.

Liderii din secuime îşi justifică demersul invocând o serie de tratate internaţionale cu privire la drepturile minorităţilor la care România a ratificat, dar şi promisiunile premierului Victor Ponta din Consiliul Europei, conform cărora va respecta toate angajamentele internaţionale.

Preşedintele CNS susţine că în acest moment 33 de comune din Ţinutul Secuiesc au înaintat astfel de memorandumuri către instituţiile centrale şi europene şi speră că numărul acestora va creşte.

"Aceste demersuri sunt legale şi reprezintă interesele oamenilor din Ţinutul Secuiesc care au votat şi la referendum, iar unor oficiali locali li s-a răspuns de la Bucureşti şi li s-a promis că le vor fi analizate cererile", a declarat acesta.

Vorbind despre acest demers, Gazda Zoltan, preşedintele CNS Sf. Gheorghe, a declarat pentru Mediafax că a notificat toate cele 153 de consilii locale din Covasna, Harghita şi Mureş să introducă pe ordinea de zi acelaşi act administrativ pentru a fi votat de consilierii locali din cele trei judeţe.