Speranţa infractorilor, Legea amnistiei şi graţierii, aflată în atenţia liberalilor

Unul dintre cele mai sensibile subiecte care se află în centrul războiului politic dintre PNL şi PSD este controversata Lege a amnistiei şi graţierii, care odată aplicată le-ar aduce beneficii multor oameni politici influenţi, printre care şi Dan Voiculescu, Adrian Năstase, Cătălin Voicu, Antonie Solomon, Ionel Manţog, Nicolae Mischie, Decebal Traian Remeş şi Relu Fenechiu.
Andrei Pricopie
27.03.2014

alte articole

Victor Ponta versus Crin Antonescu (Epoch Times)
Andrei Pricopie
27.03.2014

Unul dintre cele mai sensibile subiecte care se află în centrul războiului politic dintre PNL şi PSD este controversata Lege a amnistiei şi graţierii, care, odată aplicată, le-ar aduce beneficii multor oameni politici influenţi, printre care Dan Voiculescu, Adrian Năstase, Cătălin Voicu, Antonie Solomon, Ionel Manţog, Nicolae Mischie, Decebal Traian Remeş şi Relu Fenechiu.

Miercuri, grupul parlamentar liberal din Camera Deputaţilor a organizat dezbaterea cu tema „De ce nu este necesară legea amnistii şi graţierii” la care au fost prezentate argumentele pentru care această lege ar trebui respinsă.

Reamintim că, după un imens scandal politic, votul pe proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea unor pedepse cu închisoarea de până la şapte ani a fost amânat în luna decembrie de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Vă prezentăm discuţiile care au avut loc la dezbaterea organizată de PNL pe marginea acestui subiect.

Deputat PNL Alina Gorghiu, care a şi mediat discuţiile, a fost prima care a luat cuvântul în cadrul dezbaterilor:

Am încercat cred că vreo trei săptămâni la rând să punem pe ordinea de zi a Comisiei Juridice a acestui subiect, să generăm o dezbatere în interiorul Comisiei Juridice, probabil că ştiţi calendarul legislativ, pe care oricum simt nevoie să vi-l mai spun, poate că nu ştiţi faptul că în decembrie legea s-a întors în Comisia Juridică pentru că pe data de 1 februarie să generăm un nou raport pe care să-l înaintăm plenului. Din luna decembrie până astăzi, sfârşit de martie, Comisia Juridică, printr-un vot al majorităţii a refuzat să pună acest proiect pe ordinea de zi pentru a elabora un raport care să fie înaintat plenului şi pentru ca Parlamentul României, prin Camera Deputaţilor, să tranşeze o problemă controversată.

O să vă spun o singură frază din scrisoarea reprezentantului Procurorului General, care, în răspunsul la această invitaţie ne spune printre altele faptul că „având în vedere pericolul social al faptelor care ar intra sub incidenţa propunerii legislative, graţierea sau amnistierea autorilor de infracţiuni ar reprezenta un act de clemenţă care nu poate fi justificat de realităţile sociale actuale , iar reinserţia socială într-o perioadă de criză economică a unui număr semnificativ de persoane cu antecedente penale, puse în libertate într-un interval scurt de timp, poate genera numeroase dificultăţi

Alina Gorghiu a citat-o şi pe Laura Ştefan, reprezentant al Expert Forum „Pretextul folosit pentru promovarea acestei legii nu se susţine mai ales pentru că prin intrarea în vigoare a noului Cod Penal şi prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile această dificultate se va soluţiona într-o manieră mult mai raţională. În plus, dacă România ar dori să rezolve cu adevărat problemele sistemului penitenciar, ar investi fonduri importante, inclusiv din fonduri europene pentru reabilitarea instituţiilor”.

Preşedintele PNL Crin Antonescu:„...Dacă distinsa mea colegă Alina Gorghiu regreta absenţa reprezentanţilor conducerii Penitenciarelor, în mai mare măsură regret absenţa reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, dacă nu reprezentanţilor întregului Guvern şi sigur ai reprezentanţilor actualei majorităţi parlamentare, pentru că ar fi fost foarte important să ştim, dacă se poate, cu aceeaşi claritate care este poziţia Guvernului, a Ministerului Justiţiei, în principal, şi care sunt intenţiile majorităţii parlamentare de care până la urmă depinde soarta acestui proiect.

Este relevantă istoria din jurul proiectului iniţial şi că s-o recapitulăm foarte, foarte succint, s-a pornit de la un proiect de lege iniţiat de doi parlamentari, de doi colegi deputaţi, domnul Mădălin Voicu şi domnul Nicu Păun. Discuţia care după aceea a avut şi un ecou public foarte semnificativ n-a pornit însă strict de la acest proiect, ci de la modul în care, la un moment dat acest proiect a apărut în discuţia Camerei Deputaţilor şi de la modificările, amendamentele operate pe textul iniţial al domnilor Voicu şi Păun.

Se ştie această istorie, maniera cumva confuză, ca să nu spun obscură, în care a ajuns el să fie discutat, în care s-au făcut amendamentele respective, manieră cu totul nepotrivită pentru un asemenea subiect. Sigur, în general, pentru orice dezbatere şi decizie parlamentară, dar cu atât mai mult cu cât un asemenea subiect era limpede că va stârni discuţii, interpretări şi chiar serioase suspiciuni publice.

Discuţia aceasta se cunoaşte, la momentul respectiv practic, în decembrie, legea nu a fost adoptată pentru ca parlamentarii, deputaţii în speţă, Partidului Naţional Liberal s-au opus, au refuzat participarea la un vot secret care s-a propus de către parlamentari ai Partidului Social Democrat, modalitate de vot care ar fi anulat şi orice responsabilitate politică de vreun fel şi atunci legea a rămas în stadiu de proiect, deci nu s-a supus votului, nu a fost nici adoptată, nici respinsă, în schimb discuţia în legătură cu acest moment a fost una amplă, una care a depăşit cu mult şi aria Parlamentului şi aria uzuală a discuţiei publice care se face pe diverse proiecte de lege sau pe diverse legi adoptate.

Noi liberali suntem absolut convinşi că acest subiect trebuie încheiat, trebuie încheiat la lumina zilei, trebuie încheiat printr-o asumare de responsabilitate politică foarte clară. Proiectul trebuie adus pe ordinea de zi şi respins, din două motive majore.

Primul pentru că din punctul nostru de vedere în însăşi motivaţiile iniţiale şi anume infracţionalitate mare, număr foarte mare de deţinuţi, condiţii precare, insuficiente pentru ca aceşti deţinuţi să-şi execute pedeapsa, ca atare cum am spune, dezafectarea sau debarasarea puşcăriilor. Ori chiar şi această premisă, absolut de discutat în sine, este cumva contrazisă la capitolul statistic de exemplu de rapoartele pe care Poliţia română, pe anul 2013, le-a făcut care sunt interesante şi care pot genera chiar optimism în sensul în care potrivit acestor statistici, în care voi cita câteva cifre care îmi par esenţiale, avem de a face pe ultimii cinci ani cu o creştere a nivelului de siguranţă a cetăţeanului şi cu o scădere a infracţionalităţii.

Este al doilea an consecutiv 2013, în care criminalitatea sesizată scade la nivel naţional scade cu 4,6 % mai puţin, respectiv peste 32.000 de fapte. Este pentru prima dată în ultimii 10 ani când criminalitatea de natură judiciară nu mai înregistrează creşteri ci o scădere importantă cu 9,1%. Este iarăşi semnificativ faptul că avem o scădere cu 7% a criminalităţii judiciare de mare violenţă, omor, tentativă de omor, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, tâlhărie cu moartea victimei. O scădere semnificativă peste 18% a criminalităţii stradale, în fine şi o scădere a criminalităţii în mediul rural cu 5,4%.

Dacă aşa dar de la această teză am pornit, cel puţin aceste statistici oferite de Poliţia română şi care nu au fost puse în discuţie de nimeni, ne arată faptul că nu avem un excedent, un surplus brusc de oameni care execută pedepse, condamnări şi că problemele reale de altfel generate de aglomeraţia din închisori, din locurile de detenţie pot fi rezolvate şi trebuie rezolvate prin alte măsuri de politici publice decât printr-un act de clemenţă colectivă care nu îşi are, în acest moment, justificarea.

Şi mai important însă este faptul că, la nivelul opiniei publice, deci nu discutăm doar de spaţiul comentariului politic, nu discutăm doar de lumea politică, ci vorbim de întreaga opinie publică, de ansamblul opiniei publice, s-a generat percepţia că, prin modificări aduse la acest proiect iniţial al domnilor Păun şi Voicu s-a încercat de fapt, ca şi prin maniera, repet, prin care s-a încercat votarea în Camera Deputaţilor, s-a generat percepţia publică masivă că se doreşte o favorizare a reprezentanţilor clasei politice, o favorizare a demnitarilor intraţi în conflict cu legea sau aflaţi sub această suspiciune, ceea ce este extrem de grav nu doar pentru iniţiatori, pentru cei care votează, ci pentru ansamblul clasei politice, pentru ansamblul instituţiilor politice din România şi, din punctul nostru de vedere, acesta este un risc inacceptabil. Drept pentru care, am solicitat la fiecare şedinţă din acest an a Comisiei juridice punerea pe ordinea de zi a proiectului legat de amnistie şi graţiere şi respingerea sa.

Regret, cum spuneam, că nu avem la această dezbatere, după cum nu avem în general, o poziţie fermă şi o acţiune politică şi parlamentară în consecinţă, atât a Guvernului, cât şi a grupurilor politice din actuala majoritate parlamentară”.

Deputatul PNL Gabriel Andronache: „Semnalul în această situaţie pentru lumea justiţiei, dar şi pentru societate ar fi unul considerăm distructiv, pe de o parte pentru sistemul judiciar care ar putea consideră că aplică legea în zadar, iar pe de altă parte pentru cetăţeni mesajul ar fi legea nu vă mai protejează, aşa că se poate fura sau lovi pentru că agresori vor fi scutiţi de răspundere.

Să nu uităm efectul unui asemenea semnal în exterior, către comunitatea în care suntem integraţi, iar în privinţa mediului economic, investitorii vor recepta că România este o societate instabilă unde legea poate fi încălcată pentru ca Parlamentul dă o lege prin care infractorul scapă nepedepsit.

Parlamentul trebuie să dezbată urgent şi să respingă proiectul de lege privind amnistia şi graţierea însă actuala majoritate se opune cu obstinaţie pentru că are probabil un plan bine pus la punct şi anume că probabil se aşteaptă trecerea alegerilor europarlamentare pentru că ulterior să promoveze şi să adopte acest proiect. De altfel, situaţii de acest gen, de ocolire a procedurilor parlamentare am mai trăit.

Există însă soluţii regulamentare care pot fi utilizate pentru a determina majoritatea parlamentară să acţioneze înainte de alegerile europarlamentare, cum ar fi spre exemplu solicitarea de a introduce pe ordinea de zi a plenului fără raport suplimentar, pentru ca aceasta s-a cerut atunci când raportul a fost trimis la Comisie, a proiectului de Lege, deoarece acesta are termenul de depunere a raportului depăşit de la 1 februarie 2014, sau, de ce nu, depunerea unei moţiuni simple pentru a forţa ministrul Justiţiei şi majoritatea parlamentară să se pronunţe pe acest subiect”.

Deputatul Dănuţ Culeţu, de la Forţa Civică:„Am văzut această propunerea a colegilor noştri, domnul Mădălin Voicu şi dl Nicolae Păun, care era de o cu totul altă natură trebuie să spun, şi care era după părerea mea un alt demers îndreptat într-un alt sens, care însă a fost deturnat de colegi de la PSD în sensul în care s-au lărgit foarte mult persoanele cărora această lege poate fi aplicată, dar nu numai persoanele ci şi perioada care iniţial era de 4 ani şi a crescut până la 7 ani, de accea punctul nostru de vedere a fost nu odată exprimat, şi de aceea îl repun în vedere aici: Nu putem fi de acord cu această lege a amnistiei şi a graţierii, aşa cum s-a spus aici clemenţa nu este justificabilă aşa cum nici pretextul nu necesită o asemenea abordare.

Aşadar susţinem şi noi necesitatea de a repune în discuţie şi de a ne spune punctul de vedere în mod clar în Parlament asupra acestei legi”.

Deputatul PC Aurelian Ionescu, membru al Comisiei Juridice:„Sunt aici în calitate de membru al Comisiei Juridice, nu am un punct de vedere al grupului parlamentar din care fac parte. Ceea ce vreau să confirm este că în cadrul comisiei s-a stabilit un calendar de dezbateri publice în care intră proiectul pe care îl avem an discuţie azi. Comisia s-a lovit de aceleaşi piedici, încă nu s-a stabilit o dată concretă când vom face această dezbatere publică întrucât trebuie să convenim cu reprezentanţii instituţiilor publice pec are urmează să-i invităm la dezbateri. Legat de modul în care acest proiect de lege trebuie adoptat sau neadoptat, respins prin vot, eu am o singură opinie, pe care mi-o menţin: Acest proiect de lege, în cazul în care ar fi fost adoptat şi s-ar fi găsit o opţiune politică a majorităţii ar fi trebui adoptat înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Penal”.

Secretarul Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, deputatul Theodor Nicolescu:„În primul rând dezbaterile publice pe care le-am trecut pe listă în cadrul comisiei juridice nu ştiu cum se face că evită tocmai acest subiect. Adică avem timp să facem dezbateri publice pe proiecte lege importante şi ele, pentru că orice proiect de lege este important, dar totuşi care au un termen de dezbatere mai lung, iar proiectul de lege privind amnistia şi graţierea care la 1 februarie trebuia să fie prezentă încă o dată în plen se tot amână.

Pe de altă parte în atacarea acestui proiect de lege cred că trebuie să plecăm de la rolul pedepsei în materia dreptului penal care este acela de a reeduca şi de a împiedica comitea pe viitor de noi infracţiuni, ori în momentul în care ne aflăm acum, în momentul în care instituţiile statului încep să fie din ce în ce mai puternice şi să-şi facă din ce în ce mai mult puternic simţită prezenţa în societate, a veni cu un astfel de proiect de lege nu face nimic altceva decât practic să frâneze dezvoltarea şi întărirea sistemului judiciar.

Cred că la urma urmei amnistia şi graţierea trebuie să fie în primul rând iertare şi mai puţin încurajare pentru cei care iată când au auzit de un astfel de proiect de lege s-au simţit încurajaţi, cel puţin astea sunt semnalele pe care l-am primit noi despre modul în care este privit acest proiect de lege în lumea penitenciarelor. Şi atunci cred că, cel puţin în momentul acesta, o lege privind amnistia şi graţierea nu este oportună. Ceva mai târziu eventual s-ar putea discuta, dar cu siguranţă nu în acest moment al dezvoltării sistemului judiciar”.

Directorul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu:„Eu aş aduce în atenţie în primul rând raportul Comisia Europeană referitor la MCV care în primul rând subliniază necesitatea stabilităţii cadrului legislativ. Orice proiect de lege, fie că vorbim de amnistie, fie că vorbim de modificarea cadrului legal raportat la conflict de interese, incompatibilităţi, statutul deputaţilor şi senatorilor, incompatibilităţile privind aleşi locali, trebuie să fie susţinut de o dezbatere publică amplă cu implicarea tuturor factorilor instituţionali.

Este regretabil atunci când apar proiecte de lege care sunt votate de pe o zi pe alta, fără să fie dezbătute şi fără ca cei mai importanţi actori în acest proces să fie consultaţi. Din poziţiile publice ale ANI noi am spus foarte clar că cel puţin raportat la evenimentele de anul trecut din decembrie privind modificarea legilor la conflict de interese sunt nu numai nefericite ci pot afecta grav statutul României şi aplicarea legii într-o problematică care a dus la suspendarea unor linii de finanţare a fondurilor europene.

Noi am fost alături de Parlamentul României atunci când au fost dezbateri referitoare la incidenţa cadrului legal al ANI, dar în continuare, după cum ştiţi, sunt cazuri care au decizii definitive şi irevocabile în instanţă unde paşii care sunt de făcut mai departe de cele două Camere nu au fost continuaţi”.

Deputatul PNL Vasile Varga, membru al Comisiei Juridice:„Pe lângă cele afirmate trebui să vă spun că în ziua de 9 decembrie, aşa-zisa marţea neagră, nu este marţea neagră a PNL. Toţi membri Comisiei Juridice ai PNL am votat împotrivă fiecare articol peste articol. Nu am fost de acord şi am solicitat în mod expres să se consemneze în procesul verbal faptul că noi nu suntem de acord cu acest proiect, apoi am văzut că Senatul a respins categoric această propunere legislativă de amnistiere a unor infracţiuni şi graţieri, am observat ca şi Guvernul a avut de asemenea, a dat un aviz favorabil. Singuri care au avizat iniţiativa legislativă a fost Consiliul Legislativ.

Pe parcursul acestui an am solicitat de fiecare dată să introducă din nou la Comisia Juridică acest proiect, de fiecare dată ni se promite că săptămâna viitoare, săptămâna viitoare, sau altă săptămână, pentru că vor reuşi să fie supus unor dezbateri publice. Este jenant. Această atitudine a celor care coordonează Comisia Juridică.

Noi am fost aspru criticaţi. De ce ne opunem în accepţiunea unor la o asemenea proiect de iniţiativă. Şi am stat şi am discutat aşa între noi colegi, „domnle ce să facem, ne batem joc de muncă unor magistraţi, a unor procurori şi a unor poliţişti care au muncit şi rezultatul lor? De ce odată şi odată nu ne spune nimeni ce să facem cu această lege? Nimeni nu vrea să răspundă. În afară de poziţia noastră cei de la PNL, restul stau şi nu răspund niciodată la niciun fel de iniţiativă. La fiecare şedinţă de comisie solicităm în mod expres să fie introdusă pe ordinea de zi”.

Liderul Grupului Parlamentar PNL, deputatul George Scutaru: „Există o colaborare excelentă între FBI şi Poliţia Română şi alte instituţii ale statului. Gândiţi-vă ce ar înseamnă pentru cooperarea bilaterală aplicarea unei legi în formatul actual, cu şapte ani termen. Mulţi din cei care au fost prinşi cu greu în virtutea cooperării bilaterale ar pute beneficia de fapt de prevederile acestei legi şi ar lăsa un mare semn de întrebare şi asupra acestui aspect din cooperarea bilaterală. Poate ar fi cazul ca şi acest argument, dacă tot clamăm la toate intervenţiile faptul că avem un parteneriat stategic cu SUA, poate ar trebui să ne gândim şi la acest argument atunci când vorbim despre posibilitatea ca această lege să fie respinsă cât mai repede.

În ultima perioadă au existat declaraţii contradictorii. Pot să mă refer la declaraţiile premierului şi ale vicepremierului Dragnea, dacă nu mă înşel, când au fost chestionaţi pe tema oportunităţii legii amnistiei şi graţierii, domniile lor au spus foarte clar că această lege nu mai este oportună, dar în acelaşi timp în momentul în care miniştri cabinetului Ponta 3 erau audiaţi în comisiile de specialitate am acea afirmaţie a dl ministru pentru Relaţia cu Parlamentul Nicolicea care a enumerat printre legile care ar putea fi adoptate în această sesiune şi această lege controversată a amnistiei şi graţierii.

Este foarte clar că din punctul nostru de vedere nu există o voinţă politică reală din partea actualei majorităţi de a tranşa spinoasa problemă a acestui proiect de lege. Vom continua, mă refer la PNL, toate demersurile pentru a vedea care este punctul de vedere real al Guvernului. Şi ţinând cont de faptul că nici astăzi nu am reuşit să-l aflăm, ţinând cont de faptul că sub diverse pretexte se tot amână dezbaterea aceea organizată la Comisia Juridică, vreau să vă spun că de de săptămâna viitoare grupul parlamentar liberal din Camera Deputaţilor va mandata colegii din comisia juridică să elaboreze o moţiune simplă pe Legea amnistiei şi graţierii astfel încât să forţăm guvernul să vină în plenul Camerei Deputaţilor să exprime clar care este punctul de vedere al Cabinetului Ponta 3 referitor la acest subiect”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor