Tăriceanu: MCV-ul pune sub semnul întrebării vocaţia României de a fi ţară membră a UE

Invitat vineri la dezbaterea "Europa, încotro?", organizată de europarlamentarii Norica Nicolai şi Mircea Diaconu, Călin Popescu-Tăriceanu a deplâns faptul că România are încă MCV - mecanismul care-i împiedică pe politicienii români să facă harcea-parcea cu totul combaterea corupţiei - şi că nu este în Schengen, aceste două lucruri punând sub semnul întrebării, în viziunea şefului Senatului, vocaţia ţării noastre de a fi membră UE.

"Speranţele pe care le-am nutrit acum 25 de ani şi chiar şi acum 10 ani nu sunt realizate conform aspiraţiilor şi a celor ce îmi imaginam. (...) Pentru România avem în momentul de faţă două mecanisme care ne fac să fim diferiţi faţă de celelalte ţări europene. Mă refer la Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi la faptul că nu suntem membri în Schengen. Şi acest lucru, după părerea mea, arată că există o atitudine unilaterală aş spune, care pune sub semnul întrebării vocaţia României de a fi ţară membră a UE. Şi când spun de această intenţie unilaterală, mă refer la cei care sunt la nivelul şi la conducerea Comisiei Europene", a afirmat Tăriceanu citat de Agerpres.

Cunoscut pentru atacurile sale făţişe la adresa instituţiilor anticorupţie, Tăriceanu a mai afirmat că în ultima perioadă, Mecanismul de Cooperare şi Verificare "a fost mai mult unul de verificare decât de cooperare, pe fond".

"O serie de considerente politice au făcut ca, în pofida îndeplinirii celor patru borne care au fost stabilite la început prin MCV, României să nu îi fie ridicat acest mecanism şi să se considere că, până la urmă, dacă ţintele sunt mobile, atunci vom avea tot timpul ceva de făcut. Pe măsură ce una din ţinte era îndeplinită, ea era în raportul următor iarăşi îndepărtată şi, în felul acesta, aproape că a devenit un mecanism perpetuu, ceea ce bineînţeles că nu a fost în spiritul şi în logica în care el a fost instituit în 2007", a susţinut co-preşedintele ALDE.

Ori, în aceste condiţii, România are deja experienţa unei Europe cu mai multe viteze, ceea ce, în opinia lui Tăriceanu, intră în contradicţie cu gândirea părinţilor fondatori ai UE.

Reamintim că acest tip de discurs nu este nou la Tăriceanu. Al doilea om în stat, Călin Popescu Tăriceanu şi-a manifestat nu o dată dezamăgirea faţă de Uniunea Europeană, a calificat Brexit-ul drept "o decizie de curaj a britanicilor", a criticat inhibiţia în relaţiile României cu Rusia, a susţinut că România a ajuns să fie condusă de "forţe oculte" din cauză că ţara este în UE etc. Declaraţiile sale au făcut, cum era de aşteptat, bucuria presei ruse care le-a preluat, stârnind însă în schimb valuri de nemulţumire printre români.

În ceea ce priveşte ridicarea MCV şi intrarea României în Spaţiul Schengen, aceste lucruri nu s-au produs tot pe motiv că Puterea nu a convins - ba chiar dimpotrivă - că reformele făcute în domeniul combaterii corupţiei sunt ireversibile.