USR propune modificarea Legii CCR pentru eliminarea cenzurii şi riscului de politizare a instituţiei

După ce CCR a decis să nu mai facă publice opiniile separate ale "disidenţilor" din cadrul instituţiei, USR anunţă că va propune un proiect care să prevină politizarea instituţiei.
Silviu Dehelean-USR
Silviu Dehelean-USR (Epoch Times Romania)

Uniunea Salvaţi România va depune, miercuri, un proiect de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, care să accentueze libertatea judecătorilor constituţionali de a formula opinii separate.

Ideea proiectului de lege a apărut după ce în urmă cu doar câteva zile motivarea unei decizii controversate a Curţii Constituţionale a României a fost publicată fără a mai include şi opinia separată exprimată de judecătoarea Livia Stanciu, transmite USR printr-un comunicat de presă postat pe site-ul formaţiunii.

Opinia Liviei Stanciu care critică decizia CCR ce obligă Parlamentul să impună un prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu nu a mai fost reprodusă în Monitorul Oficial odată cu decizia emisă de Curtea Constituţională deoarece nu a respectat noile reguli de redactare. Aceste reguli au fost introduse săptămâna trecută printr-o Hotărâre de organizare internă emisă de preşedintele CCR Valer Dorneanu.

”Hotărârea de organizare internă cu privire la opiniile separate este inoportună şi nelegală, încălcând prevederile art. 145 din Constituţie şi cele ale art. 59 alin (3) din Legea 47/1992. Această Hotărâre devine un veritabil instrument de cenzură la adresa judecătorilor constituţionali care se află în minoritate”, a explicat deputatul USR Silviu Dehelean, membru în Comisia juridică.

”Practica juridică foloseşte dintotdeauna instituţia opiniei separate ca o garanţie a libertăţii de exprimare şi a libertăţii de opinie a judecătorilor şi dă posibilitatea manifestării unor ideologii diferite sau a unei abordări filozofice diverse a dreptului”, a adăugat deputatul Silviu Dehelean.

Concret, proiectul USR propune modificarea şi completarea unor articole din Legea 47/1992 astfel încât să accentueze libertatea judecătorilor constituţionali de a formula opinii separate şi să statueze obligativitatea publicării opiniei separate în forma prezentată de autorul ei, fără nicio ingerinţă din partea celorlalţi judecători.

Proiectul introduce, de asemenea, noi condiţii pentru numirea în funcţia de judecător constituţional, respectiv cea de a deţine titlul universitar de doctor în drept şi cea de a nu fi fost membru într-un partid politic în ultimii nouă ani. Aceste condiţii au rolul de a asigura îndeplinirea criteriilor de integritate şi de independenţă politică a judecătorilor CCR.

”Curtea Constituţională este o instituţie fundamentală pentru democraţia noastră. Deşi sunt numiţi de către Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României, judecătorii Curţi Constituţionale trebuie să fie imparţiali, iar deciziile lor nu trebuie afectate de considerente de ordin politic. Pentru a da eficienţă principiului independenţei judecătorilor Curţii Constituţionale USR consideră oportun a introduce între criteriile de selecţie a judecătorilor Curţii Constituţionale condiţia ca aceştia să nu fi fost membri într-un partid politic în ultimii 9 ani”, a declarat deputatul Stelian Ion, membru în Comisia juridică.

Reamintim că, de când Valer Dorneanu i-a luat locul lui Augustin Zegrean la şefia CCR, Curtea s-a remarcat printr-o serie de decizii controversate care au stârnit indignare în spaţiul public. După fiecare astfel de decizie, Livia Stanciu şi-a exprimat oficial nemulţumirea criticând dur abordarea majorităţii, însă acest lucru se pare că a deranjat destul de tare conducerea Curţii.

Astfel, pe 22 iunie, în Monitorul Oficial a apărut o hotărâre CCR semnată de Valer Dorneanu care stabileşte o serie de noi "reguli de redactare a opiniei separate sau concurente".

Dacă aceste noi reguli nu sunt respectate, hotărârea îi conferă preşedintelui CCR posibilitatea să dispună nepublicarea opiniei. (Detalii aici)

Cu alte cuvinte, Valer Dorneanu s-a transformat practic într-un fel de cenzor suprem al "disidenţilor" din cadrul instituţiei, iar acest lucru contravine atât Constituţiei cât şi Legii privind organizarea şi funcţionarea CCR, acuză societatea civilă.