Cât ar costa reactoarele nucleare pe care vrea să le construiască Nuclearelectrica. Am putea exporta energie Republicii Moldova

Cele două noi reactoare nucleare planificate de producătorul român de energie nucleară de stat Nuclearelectrica ar trebui să coste cel puţin 6,5 miliarde de euro (7,29 miliarde de dolari), a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

El a adăugat că Nuclearelectrica negociază în continuare, în vederea semnării unui acord în cursul acestui an, cu grupul Lavalin, care deţine tehnologia Candu, folosită deja de cele două reactoare de 706 megawaţi din România. Împreună, acestea reprezintă aproximativ o cincime din producţia de energie electrică a României.

Compania intenţionează să renoveze unul dintre reactoarele sale existente, precum şi să adauge două noi reactoare folosind aceeaşi tehnologie Candu (Canada deuterium uranium), care utilizează oxid de deuteriu (apă grea) ca moderator şi agent de răcire şi uraniu natural, mai degrabă decât uraniu îmbogăţit, drept combustibil.

"Obiectivul este de a trece la semnarea unui acord cu Lavalin în această toamnă, grupul angajându-se să conceapă designul şi să susţină proiectul, inclusiv la Comisia Europeană", a declarat Burduja într-un interviu acordat Reuters.

Pe lângă negocierea costurilor pentru a ţine cont de inflaţie, discuţiile în curs se referă la o structură de finanţare şi la modul de modernizare a infrastructurii existente, în conformitate cu cerinţele impuse în urma dezastrului nuclear de la Fukushima din 2011.

Estimările anterioare ale costurilor pentru aceste unităţi au variat între 6 şi 7 miliarde de euro. Burduja a declarat că o decizie finală de investiţie pentru construirea unităţilor este aşteptată în 2026-2027.

Exim Bank U.S. va oferi un împrumut de 3 miliarde de dolari pentru aceste unităţi, iar Burduja a spus că finanţarea va veni, de asemenea, prin mecanisme similare din Canada şi Coreea de Sud.

De asemenea, Burduja a afirmat că este posibil ca şi alţi parteneri străini conveniţi, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, să contribuie la finanţarea proiectului.

Noile unităţi ar creşte ponderea generării nucleare a României, care nu produce emisii, la o treime din mixul său energetic şi ar putea, de asemenea, să îi permită să furnizeze energie electrică Republicii Moldova.

În calitate de membru al Uniunii Europene, România încearcă să îşi reducă emisiile de carbon pentru a îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor ale blocului şi, de asemenea, pentru a consolida securitatea aprovizionării, care a devenit o problemă mai urgentă de când invazia Rusiei în Ucraina a dus la o scădere a livrărilor de gaz rusesc.

Totodată, Burduja a declarat că ministerul lucrează la crearea unei scheme de sprijin pentru energia cu emisii reduse de dioxid de carbon, bazată pe contracte pentru diferenţă (CfD), care permit stabilirea unui preţ pentru energia electrică la un nivel convenit.

El a precizat că România va înfiinţa un fond cu ajutorul fondurilor UE pentru a pune în aplicare această schemă.

Mai mult, Burduja a transmis că România va scoate la licitaţie proiecte eoliene şi solare în valoare de 5 GW în 2024-2025, care vor fi finanţate prin CfD, şi încă 5 GW la o dată ulterioară.

Ministerul Economiei din România deţine o participaţie de 80% din Nuclearelectrica, care are o capitalizare bursieră de 13,7 miliarde de lei (3,11 miliarde de dolari).