Sancţiuni cu efect invers? Miliardarii lui Putin îşi văd averile crescând la peste jumătate de trilion de dolari [Forbes]

Cei mai bogaţi oameni din Rusia au adăugat 152 de miliarde de dolari la averea lor în ultimul an, susţinuţi de preţurile ridicate ale resurselor naturale şi revenind după pierderea uriaşă a averilor pe care le-au suferit imediat după începerea războiului din Ucraina, potrivit ediţiei ruseşti a Forbes, informează Reuters.

Rusia are o listă oficială cu 110 miliardari, cu 22 mai mulţi decât anul trecut, Forbes Rusia precizând că averea totală a acestora a crescut la 505 miliarde de dolari de la 353 miliarde de dolari cât era atunci când a fost anunţată lista, în 2022.

Sursa citată precizează că lista ar fi fost chiar mai lungă, dar cinci miliardari - fondatorul DST Global, Yuri Milner, fondatorul Revolut, Nikolay Storonsky, fondatorul Freedom Finance, Timur Turlov, şi cofondatorii JetBrains, Sergei Dmitriev şi Valentin Kipyatkov - au renunţat la cetăţenia rusă.

"Rezultatele ratingului de anul trecut au fost influenţate şi de predicţiile apocaliptice despre economia rusă", a precizat Forbes, adăugând că averea totală a miliardarilor din Rusia era de 606 miliarde de dolari în 2021, înainte de începerea războiului.

După ce preşedintele Vladimir Putin a ordonat intrarea trupelor în Ucraina la 24 februarie anul trecut, Occidentul a impus ceea ce consideră a fi cele mai severe sancţiuni din istoria modernă asupra economiei Rusiei - şi asupra unora dintre cei mai bogaţi oameni ai săi - în încercarea de a-l pedepsi pe Putin pentru război.

Liderul de la Kremlin a declarat că Occidentul încearcă să distrugă Rusia şi a subliniat în repetate rânduri eşecul sancţiunilor occidentale de a distruge economia rusă, sau chiar de a împiedica bunurile de lux occidentale să ajungă în Rusia.

Economia Rusiei a scăzut cu 2,1% în 2022 sub presiunea sancţiunilor occidentale, dar a reuşit să vândă petrol, metale şi alte resurse naturale pe pieţele globale, în special în China, India şi Orientul Mijlociu.

Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat luna aceasta prognoza privind creşterea economică a Rusiei în 2023 la 0,7% de la 0,3%, dar şi-a redus prognoza pentru 2024 la 1,3% de la 2,1%, spunând că se aşteaptă, de asemenea, ca lipsa forţei de muncă şi exodul companiilor occidentale să dăuneze economiei ţării.

Preţul petrolului din Urali, sufletul economiei ruseşti, a fost în medie de 76,09 dolari pe baril în 2022, în creştere de la 69 de dolari în 2021. Preţurile îngrăşămintelor au fost, de asemenea, ridicate anul trecut.

Andrei Melnichenko, care a făcut o avere din îngrăşăminte, a fost catalogat de Forbes drept cel mai bogat om din Rusia, cu o avere estimată la 25,2 miliarde de dolari, mai mult decât dublu faţă de valoarea estimată anul trecut.

Vladimir Potanin, preşedintele şi cel mai mare acţionar al Nornickel, cel mai mare producător mondial de paladiu şi nichel rafinat, a fost clasat pe locul al doilea în topul celor mai bogaţi din Rusia, cu o avere de 23,7 miliarde de dolari.

Vladimir Lisin, care controlează producătorul de oţel NLMK şi care a fost clasat anul trecut ca fiind cel mai bogat om din Rusia, s-a clasat pe locul al treilea în lista Forbes Rusia, cu o avere de 22,1 miliarde de dolari.

Mulţi miliardari ruşi cataloghează sancţiunile occidentale drept un instrument stângaci şi chiar rasist.

Construind averi pe măsură ce Uniunea Sovietică se prăbuşea, un mic grup de magnaţi cunoscuţi sub numele de oligarhi au convins Kremlinul, sub conducerea preşedintelui Boris Elţîn, să le acorde controlul asupra unora dintre cele mai mari companii de petrol şi metale din lume.

Acordurile de privatizare i-au propulsat adesea pe magnaţi în liga super-bogaţilor lumii, ceea ce le-a atras antipatia de durată a milioane de ruşi săraci.

Dar, sub Putin, unii dintre oligarhii iniţiali, precum Mihail Hodorkovski şi Boris Berezovski, au fost deposedaţi de activele lor, care au ajuns în cele din urmă sub controlul unor companii de stat, adesea conduse de foşti spioni.

Printre noile nume ruseşti din lista Forbes se numără miliardari care şi-au făcut banii din gustări, supermarketuri, produse chimice, construcţii şi produse farmaceutice, ceea ce indică faptul că cererea internă rusă a rămas puternică în ciuda sancţiunilor.