Semeni vânt, culegi furtună: HRW acuză Partidul Comunist chinez că îşi torturează membrii pe scară largă

Partidul Comunist Chinez foloseşte torturi şi ameninţări pentru a smulge mărturii din partea membrilor săi acuzaţi de corupţie, arată Human Rights Watch într-un raport. Foştii potentaţi comunişti susţin că sunt privaţi de mâncare, apă şi somn exact de către sistemul brutal de represiune pe care l-au organizat pentru a menţine controlul asupra populaţiei înrobite.
Xi Jinping, preşedintele chinez la uniunea a APEC, Forum Economic Asia-Pacific de pe data 19 Noiembrie 2016
 
Xi Jinping, preşedintele chinez la uniunea a APEC, Forum Economic Asia-Pacific de pe data 19 Noiembrie 2016   (Foto: RODRIGO BUENDIA/AFP/Getty Images – Epoch Times Germania)

Săptămâna aceasta, organizaţia de drepturile omului Human Rights Watch a publicat un raport fascinant, în care acuză regimul de la Beijing de maltratarea membrilor Partidului Comunist Chinez acuzaţi de încălcări disciplinare, în cadrul uriaşei campanii de epurare pornită de la vârf.

De la venirea sa la putere, actualul lider al Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping, s-a văzut ţinta unor atacuri venind din partea unei aripi dure. Conform surselor Epoch Times, Banda din Shanghai, un grup obscur de putere coagulat în jurul fostului dictator comunist Jiang Zemin, a organizat cel puţin două încercări de lovitură de stat împotriva noului lider de Partid.

După eşecul acestora, pentru a-şi salva pielea, Xi Jinping a început o aşa-zisă campanie de eliminare a corupţiei din Partid - în fapt o epurare pe scară largă a membrilor bandei din Shanghai şi a acoliţilor acestora, din eşalonul superior al Partidului Comunist. Conform Epoch Times, epurarea a făcut numeroase victime, inclusiv potentaţi comunişti consideraţi până atunci de neatins - precum fostul ţar al Securităţii şi Comitetului Legislativ al Chinei - Zhou Yongkang - numerele 1, 2 şi 3 ai Biroului 610 - supranumit Gestapo-ul Chinei - eşalonul de interfaţă a Partidului cu Armata de Eliberare, dar şi membri marcanţi ai Partidului, precum Bo Xilai, şefii maşinii de propagandă a Partidului etc.

Pe întregul parcurs al campaniei sale de epurare politică, Xi Jinping a folosit cel mai sofisticat şi mai dur regim de represiune din lume, organizat şi administrat de Partidul Comunist. Metodele folosite sunt exact cele utilizate şi perfecţionate de către clica lui Mao Tsedun - torturi rafinate în zeci de ani de experienţă de către călăii Partidului, care permit zdrobirea fizică şi apoi mentală a victimelor pentru a smulge mărturisiri - reale sau închipuite - este oricum irelevant atâta timp cât sunt găsiţi vinovaţi.

Surprinzător, Epoch Times anunţa această întoarcere a roţii istoriei în editoriale încă de acum 15 ani. Cu câţiva ani în urma unul dintre cei mai iubiţi avocaţi ai Chinei - dizidentul creştin Gao Zhisheng, aflat în detenţie şi subiect al torturilor, atrăgea atenţia călăilor lui că vor ajunge victimele setei de sânge şi brutalităţii partidului într-un viitor apropiat.

Într-un raport publicat marţi, HRW susţine că au loc abuzuri sistematice în cadrul aşa numitului sistem “shuanggui” al Partidului Comunist. În China, termenul “shuanggui” descrie investigaţiile interne/disciplinare şi sistemul de justiţie internă a Partidului împotriva celor 88 de milioane de membri ai săi.

Sistemul funcţionează fără niciun fel de monitorizare din partea Justiţiei de stat - care este şi ea controlată total de politic. În mod tipic, persoanele supuse “shuanggui”-ului dispar pe neaşteptate până când îşi mărturisesc faptele de corupţie. Ulterior, sunt aduse în faţa unui tribunalul al poporului şi condamnate.

Tribunalele chineze au o rată a condamnărilor de peste 99,9%, unică în lume, datorată evident lipsei oricărei urme de independenţă a procesului juridic.

“Tribunalele funcţionează ca nişte fabrici de ştampilat dosarele, oferind credibilitate procesului absolut ilegal al Partidului Comunist”, a precizat Richardson.

Bătăi, înfometări şi picioare umflate

HRW a analizat 35 de cazuri care implicau “shuanggui” pentru întocmirea raportului său, bazându-şi descoperirile pe interviuri cu supravieţuitori, avocaţi şi membri ai familiilor victimelor. Alte surse includ rapoarte de ştiri şi verdicte de tribunal.

Un avocat din Beijing a declarat că unuia dintre clienţii săi i s-a permis o oră de somn pe zi în timpul investigaţiei. În restul timpului, clientul său a fost forţat să ţină în echilibru o carte pe cap.

După opt zile, clientul “a mărturisit tot ce i se cerea şi a fost de acord cu tot ceea ce i se imputa”, a susţinut avocatul. “În acel punct, picioarele îi erau umflate ca ale unui elefant şi nu mai putea urina”.

Alte tactici folosite de ofiţerii “shuanggui” includ privare de mâncare şi apă, bătăi severe, aşezarea cu forţa în poziţii stresante pentru perioade prelungite de timp şi ameninţări la adresa membrilor familiilor deţinuţilor, mai susţine HRW.

Frica în interiorul Partidului

Un deţinut a declarat că a fost forţat să stea în picioare şi jos în schimburi alternative de câte 12 ore, adăugând: “Picioarele mi s-au umflat iar pe fese aveam răni care la un moment dat s-au umplut cu puroi”.

Un alt anchetat a precizat că a fost forţat să inventeze poveşti despre presupuse crime comise. “M-au forţat să inventez. A trebuit să inventez – altfel mă băteau”, a susţinut el.

Ameninţarea cu tortura “provoacă frică în rândul membrilor de Partid, indiferent de poziţia acestora în ierarhia de Partid”, a susţinut HRW în raportul său.

Cel puţin 11 persoane au murit din cauza “shuanggui” începând cu 2010, a mai susţinut raportul organizaţiei pentru drepturile omului, deşi numărul acestora este, probabil mult mai mare.

Sistemul “nu numai că facilitează abuzuri serioase împotriva drepturilor omului, dar chiar depinde de aceste abuzuri”, a mai adăugat HRW.

Tradiţional, partidele comuniste au folosit sistematic tortura şi crimele împotriva populaţiilor pe care le-au subjugat - pentru a-şi menţine controlul prin teroare. Partidul Comunist Chinez nu este o excepţie - cifra victimelor făcute de Partid în scurta sa istorie fiind situată între 80 şi 150 de milioane de persoane.

Grupurile pentru drepturile omului au investigat numeroase cazuri similare în rândul avocaţilor pentru drepturile omului, a susţinătorilor democraţiei, a tibetanilor (inclusiv călugări), a practicanţilor mişcării spirituale Falun Gong, a creştinilor aparţinând bisericilor interzise, a jurnaliştilor şi a tuturor celor care îndrăznesc să îşi apere drepturile - garantate, în mod ironic, de Constituţia Chinei.

Numeroşi activişti pentru democraţie, avocaţi sau practicanţi Falun Gong care au supravieţuit detenţiei au raportat practici similare folosite de autorităţile chineze pentru a-i forţa să renunţe la credinţa lor sau la convingerile politice: şedinţe de tortură colectivă, reeducare după metoda consacrată la Piteşti, privare de somn pentru perioade îndelungate, sesiuni de îndoctrinare, hrănirea forţată a celor care intră în greva foamei pentru a protesta împotriva detenţiilor lor ilegale, precum şi multe alte forme de tortură cu specific asiatic.

Aflat în plină era consumeristă, regimul comunist chinez nu s-a limitat la distrugerea fizică şi psihică a celor pe care i-a ales să-i zdrobească, ci a găsit o metodă de a câştiga bani de pe urma crimelor sale. Numeroase rapoarte şi investigaţii au confirmat că regimul comunist chinez a organizat o industrie sistematică de recoltare de organe cu forţa pe viu de la deţinuţi de conştiinţă, închişi în vastul sistem de lagăre de muncă.