Grija pentru bani afectează IQ-ul, susţine un nou studiu
alte articole
Un nou studiu al unei echipe de cercetători americani formată din economişti şi psihologi, publicat în ediţia de vineri a revistei Science, sugerează că grija banilor te pot face un pic mai încet la minte.
Această criză de bani şi de IQ se aplică unui număr mare de oameni care se confruntă cu dificultăţi financiare, susţine echipa de economişti şi psihologi.
"Lucrarea noastră nu este despre sărăcie. Este despre oameni care se luptă să facă faţă", a declarat Sendhil Mullainathan, un economist de la Harvard şi co-autor al studiului. "Când ne gândim la oamenii care sunt stresaţi financiar, ne gândim că au mai puţini bani, dar adevărul este că au, de asemenea, şi mai puţină capacitate cognitivă", a continuat acesta.
Dacă vă gândiţi mereu la facturile restante, la rata de la bancă sau la chirie, vă veţi pierde din capacitatea de concentrare pentru alte lucruri.
Oamenii de ştiinţă au analizat efectele financiare asupra creierului, atât în laborator cât şi pe teren. În condiţii de laborator au pus un număr de aproximativ 400 de cumpărători de la Quaker Bridge Mall din centrul New Jersey să ia în considerare anumite scenarii financiare şi au testat puterea creierului lor.
"Este un efect foarte puternic", a declarat coautorul studiului, Eldar Shafir, profesor de psihologie la Universitatea Princeton. "Când ai de-a face cu finanţele, gândirea ta este interferată. Îţi stă mereu pe cap".
Diferenţele de educaţie nu pot reprezenta un factor important pentru că cei săraci au înregistrat rezultate mai proaste doar atunci când s-au confruntat cu facturi mari, a declarat Safir. Persoanele bogate mai educate poate că au învăţat să-şi împartă atenţia, dar acesta nu este un factor important, a explicat cercetătorul.
Autorii studiului spun că rezultatele contrazic teoria social economică şi politică conservatoare general acceptată, conform căreia persoanele şi nu circumstanţele sunt problema principală a sărăciei. În cazul Indiei, a fost făcut studiul pe aceleaşi persoane şi înainte şi după, astfel încât nu poate fi vina persoanei.
Cercetătorii au încercat să înţeleagă de ce săracii par să se învârtă într-un fel de cerc vicios al dificultăţilor.
„Imaginează-ţi că stai în faţa unui computer care funcţionează incredibil de încet. Apoi realizezi că, pe fundal, se descarcă, rapid, un joc mare. Problema nu e că dispozitivul este lent, ci că ţie ţi se pare lent“, a declarat Sendhil Mullainathan.
"O lungă perioadă de timp am dat vina pe cei săraci pentru propriile eşecuri", a precizat Zhao. "Noi susţinem ceva total diferit".
Cercetătorul în domeniu sărăciei Kathryn Edin de la Harvard , care nu a participat la studiul, a susţinut că cercetarea "este o mare descoperire care rezolvă un puzzle critic în cercetarea sărăciei".
