IICCMER va deshuma încă o victimă a regimului comunist

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează, începând de luni, 19 septembrie, o acţiune de investigaţii arheologice pe teritoriul comunei Bistra, din judeţul Alba, demersul vizând căutarea, deshumarea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Pom Traian, executat de Securitate în ziua de 16 august 1950.

Acţiunea este în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT) iar activităţile din teren se vor desfăşura în colaborare cu Parchetul Militar, Televiziunea Română, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii Aiud şi Primăria comunei Bistra, informează IICMER, într-un comunicat de presă remis Epoch Times.

Redăm povestea lui Pom Traian, potrivit IICCMER:

''Victima se numeşte POM TRAIAN, născut în satul Novăceşti, com. Bistra, la data de 30 mai 1901, de religie greco-catolică. Părinţii săi au fost Pom Petru şi Ihuţ Maria, care au avut împreună patru copii, un băiat (Traian) şi trei fete (Ana, Zamfira şi Rafila). Traian a fost căsătorit cu Scrob Rafila şi au avut împreună trei copii: Petru (d. 1931), Nicolae (d. 2015) şi Elena, care este în viaţă. În anul 1940 soţia lui Pom Traian moare, acesta recăsătorindu-se după câţiva ani cu o anume Zamfira din Bistra, cu care nu a avut copii. Gospodăria familiei a fost în satul Novăceşti. Conform informaţiilor documentare existente şi din relatările urmaşilor, Pom Traian a avut o stare materială bună, preocuparea principală a familiei fiind agricultura şi creşterea animalelor. După instaurarea regimului comunist, autorităţile l-au încadrat în categoria socială a chiaburilor.

După cum se cunoaşte, la începutul anului 1949, membrii organizaţiei de rezistenţă armată anticomunistă Frontul Apărării Naţionale, înfiinţată în decembrie 1948, şi-au amenajat o tabără în zona Bistra, în locul numit Groşi. În 4 martie 1949, asupra taberei partizanilor Securitatea a organizat şi întreprins un atac armat în urma căruia au rezultat victime de ambele părţi, fiind capturaţi mai mulţi prizonieri. Dintre partizanii care au scăpat din încercuire mulţi au fost prinşi după scurt timp, fiind ulterior condamnaţi la închisoare sau chiar la moarte.

Unii au mai rezistat un timp ca fugari, însă şi aceştia au fost până la urmă ucişi în luptă sau în ambuscade organizate. În această situaţie s-au aflat doi partizani originari din zonă, Nicolae Selagea din Dealu Capsei şi Ihuţ Traian din Aroneşti, care au fost intens urmăriţi şi până la urmă ucişi, primul în 2 sept. 1950 şi al doilea în 5 august 1952. Câtă vreme au fost fugari şi au stat ascunşi în munte, aceştia au fost ajutaţi de rude să supravieţuiască, fiind susţinuţi şi de unii localnici, catalogaţi de autorităţi drept chiaburi şi persoane reacţionare. Aceştia din urmă aveau o influenţă mare asupra membrilor comunităţii, îndemnând lumea să-i sprijine pe partizani deoarece în curând urma să izbucnească războiul dintre U.R.S.S. şi ţările occidentale, iar comunismul va fi înfrânt. Totodată, desfăşurau pe toate căile o constantă propagandă anticomunistă, instigând pe săteni la nesupunere şi împotrivire la încercările autorităţilor de a înfiinţa la Bistra o Gospodărie Agricolă Colectivă.

După campania Securităţii din anul 1949 prin care au fost arestate şi apoi condamnate multe persoane din zonă care au avut legături cu membrii organizaţiei Frontul Apărării Naţionale, această nouă situaţie a reprezentat o altă provocare pentru autorităţile regimului. Ca urmare, Securitatea a întreprins măsuri dure împotriva tuturor celor care promovau astfel de fapte şi idei. În baza instrucţiunilor primite din partea Direcţiei Regionale a Securităţii Poporului Cluj şi în înţelegere cu conducerea Organizaţiei Judeţene a Partidului Muncitoresc Român din Turda, Serviciul Judeţean al Securităţii Poporului Turda a organizat o acţiune represivă de intimidare şi constrângere a populaţiei din Bistra.

În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Câmpeni şi cu miliţieni de la Posturile de Miliţie Bistra şi Câmpeni, au reţinut şi transportat la sediul Securităţii din Câmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea şi Ihuţ Traian, dar şi cei consideraţi ca fiind chiaburi. Aici au fost cu toţii anchetaţi şi ameninţaţi, fără a li se lua însă declaraţii scrise.

În urma aşa-ziselor cercetări, s-a constatat că pentru situaţia creată în Bistra se fac vinovaţi trei chiaburi, şi anume Pom Traian, Trifa Iosif şi Andreşel Ioan, primii doi fiind deja reţinuţi. Măsura dispusă de Securitate a fost ca cei trei să fie imediat executaţi în locuri prestabilite. Ca urmare, în dimineaţa zilei de 16 august 1950, Pom Traian şi Trifa Iosif au fost aduşi de la Câmpeni la Bistra, de unde au fost transportaţi pe jos şi executaţi prin împuşcare, în locuri diferite. După execuţia acestora, în aceeaşi zi, Andreşel Ioan a fost ridicat de acasă şi împuşcat în munte, la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi, în acel loc fiind şi îngropat.

Pom Traian a fost împuşcat şi îngropat pe Dealul Muntelui, în zona Coasta Rea, pe locul numit Hălci, situat la circa 5 km în linie dreaptă faţă de centrul comunei. Trupurile celor trei victime au fost înhumate a doua zi, în 17 august. Pentru săparea gropilor de mormânt, introducerea cadavrelor şi astuparea lor, au fost aduse cu forţa rude ale celor doi partizani, precum şi alţi chiaburi din Bistra, care fuseseră cu toţii anchetaţi la Câmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu. Conform mărturiilor, pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton inscipţionată cu textul: „Cine face ca mine, să păţească ca mine. Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună vreo cruce sau un alt semn.

Din informaţiile documentare existente, rezultă că aceste omoruri au fost ordonate direct de către conducerea D.R.S.P. Cluj, prin şeful de atunci al acestei structuri de securitate, colonelul Patriciu Mihai (Grunsperger) în complicitate cu adjunctul său, lt. colonel Cuteanu Gheorghe. Executarea ordinului sau a instrucţiunilor a fost îndeplinită de către S.J.S.P. Turda, condus de maiorul Kovacs Mihai, care a coordonat personal şi operaţiunile din teren. Din personalul Securităţii din Turda, cunoaştem că au fost trimişi în misiune lt. Herţa Vasile, şeful Biroului Anchete, adjunctul acestuia, slt. Tăuţan Valentin, şi lt. Popa Vasile, şeful Biroului I Informaţii. La Câmpeni, şeful Biroului local de Securitate era slt. Cosman Gheorghe, acesta fiind subordonat S.J.S.P. Turda. Pe lângă aceştia, în săvârşirea crimelor au mai fost implicate şi alte cadre de securitate şi miliţie.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că moartea lui Pom Traian nu a fost consemnată oficial în registrele de stare civilă, astfel că victima nu deţine un certificat de deces''.

Despre IICCMER. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înfiinţată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea şi analizarea din punct de vedere ştiinţific a perioadei totalitare şi a consecinţelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea şi implementarea unor instrumente educaţionale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile şi drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva şi publica documente referitoare la memoria exilului românesc.