Iordache nu răspunde întrebărilor presei. Declaraţii "de sus" pe tema adoptării ordonanţelor-elefant

Apărut în sfârşit în public după adoptarea pe şest a ordonatelor elefant, Iordache nu a răspuns la întrebările presei, prezentând în schimb cele două OUG-uri drept o necesitate şi susţinând ca „toate comentariile din spaţiul public neagă separaţia puterilor în stat”.
Florin Iordache(Ministerul Justitiei),
Florin Iordache(Ministerul Justitiei), (Florin Chirila/Epoch Times)

Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a ţinut miercuri o conferinţă de presă pe tema adoptării ordonatelor elefant, demers care, reamintim, a scos mii de români revoltaţi în stradă. Conferinţa a fost marcată de "incidente", Ministrul Justiţiei fiind înconjurat de parlamentari USR care ţineau în mâini foi cu mesajul "Ruşine."

Deranjat de gestul opoziţiei, Iordache s-a răsucit pe călcâie şi a plecat din faţa presei în timp ce solidar cu el, senatorul Şerban Nicolae i-a apostrofat în cel mai pur stil iliescian pe cei de la USR cu un "Băi sălbaticilor, băi! Băi nesimţiţilor, băi!".

Până la urmă, Iordache s-a mutat într-o altă încăpere, de unde a ţinut un discurs lung, la finalul căruia a refuzat să vorbească cu jurnaliştii, deşi aceştia "sfârâiau" la propriu să îi pună întrebări pe tema adoptării celor două ordonanţe făcută noaptea, pe furiş şi în pofida criticilor societăţii civile şi asociaţiei de magistraţi.

Declaraţiile lui Iordache

Ministrul Justiţiei a susţinut, în alocuţiunea sa, că cele două ordonanţe vizează rezolvarea supraaglomerării din închisori, evitarea unei amenzi de la CEDO şi punerea în acord a legislaţiei penale cu decizii ale CCR. De asemenea, Iordache a mai susţinut că de graţieri nu vor beneficia nici violatori, nici pedofili nici politicieni şi a negat - contrar tuturor argumentelor în acest sens aduse de specialişti - că modificările Codului Penal (care, reamintim, ţintesc dezincriminări mascate ale faptelor de abuz în serviciu) sunt în beneficiul politicienilor.

"Referitor la cele două proiecte de lege care vizează eliminarea unei posibile sancţiuni de la CEDO (...) am plecat de la nişte condiţii foarte clare: acelea care vizează recuperarea prejudiciului. Ţinând cont de supraaglomerarea penitenciarelor, vreau să vă spun că proiectul legii graţierii nu vizează nici criminali, nici violatori, nici corupţi, şi nu vizează persoane sau oameni politici. Este dată o lege sau un proiect de lege care să rezolve o situaţie care există în acest moment în România.

Referitor la modificările proiectului OUG , toate aceste modificări (...) am considerat oportun după ce m-am consultat inclusiv cu societatea civilă, am ţinut cont şi am venit în faţa dvs. Văd că sunt criticat de un lucru esenţial într-o democraţie, legile se fac şi se adoptă în parlament. De aceea avem nevoie de o lege clară concisă şi care să poată fi aplicată uşor”, a declarat Iordache citat de Mediafax.

"Oportunitatea a stabilit-o ministerul Justiţiei, înaintând către Parlament două proiecte de legi care vor fi dezbătute în procedură de urgenţă în perioada următoare. Am plecat de la nişte condiţii foarte clare, acelea care vizează în primul rând recuperarea prejudiciilor, supraaglomerarea care există la nivelul penitenciarelor. Vreau să vă spun că proiectul legii graţierii nu vizează nici criminali, nici violatori, nici pe cei care au făcut fapte grave, nici corupţi şi nu vizează persoane sau oameni politici", a adăugat Iordache.

Nu în ultimul rând, ministrul a ţinut să transmită că a fost de datoria Guvernului să dea cele două OUG-uri atât timp cât parlamentul nu şi-a îndeplinit obligaţiile constituţionale şi că toate comentariile din spaţiul public neagă separaţia puterilor în stat.

Reamintim că în pofida celor spuse de ministru, specialiştii au arătat că supraglomerarea din închisori e un mit (căci, în timp ce unele penitenciare sunt într-adevăr foarte pline, altele sunt ocupate în proporţie de sub 60%), că amenda de la CEDO e un bau-bau inventat şi că prin modificările Codului Penal guvernul excede cu mult deciziile pronunţate de CCR. Astfel, nu există nicio decizie a Curţii Constituţionale care să ceară stabilirea unui minim de prejudiciu pentru infracţiunea de abuz în serviciu - cum a făcut Guvernul, la fel cum nicio decizie a CCR nu spune că printr-un act normativ nu se poate face abuz în serviciu sau favoriza infractorul, lucru inclus de Guvern în ordonanţa de modificare a Codului Penal. Un discurs foarte bine argumentat pe acest subiect puteţi urmări aici.