Istoria misterioasă a colecţiei de bijuterii a coroanei Romanov

Coroana imperială rusă
Coroana imperială rusă (Youtube.com)

Istoria colecţiei de bijuterii a coroanei Romanov este la fel de misterioasă ca moartea tragică a familiei. Unele au fost vândute sau pierdute, iar altele se găsesc în seifuri de stat pentru a fi conservate.

Familia Romanov a condus Rusia timp de 300 de ani, perioadă în care cei mai buni bijutieri ai timpului au realizat un important număr de bijuterii ale coroanei: ouă Faberge, brăţări, diademe, coroane şi broşe, care au impresionat ambasadori şi conducători europeni, după ce au vizitat curtea imperială a Rusiei.

Ecaterina cea Mare a fost cea care a adus în modă "rochia rusească" la curte, iar apoi la mijlocul secolului al XIX-lea, în timpul Ţarului Nicolae, aceasta a devenit obligatorie. La baluri, petreceri şi diferite evenimente, femeile purtau tiare cu iz naţional, cum erau cunoscute în Europa. Un element specific al acestor bijuterii era faptul că puteau fi adaptabile, adică puteau fi purtate ca diademe sau drept coliere, iar pietrele preţioase de pe pandantive puteau fi schimbate. Având această calitate specială, multe bijuterii au dispărut sau au fost vândute pe bucăţi la licitaţii de către bolşevici.

După căderea monarhiei şi războiul civil devastator, noul înfiinţat stat socialist a vândut unele dintre aceste bijuterii pentru a strânge fonduri, cu scopul de a reconstrui o nouă societate. Comorile nepreţuite au fost scoase la licitaţie de către stat sau vândute direct milionarilor din SUA sau Europa. Multe piese au fost împărţite în bucăţi mai mici şi vândute discret. În mod sigur, unele obiecte au fost furate şi nu se cunoaşte locul unde se află, altele au avut noi proprietari în străinătate sau s-au pierdut fără urmă. Dar cu toate acestea, multe piese importante au rămas în ţară şi sunt acum ţinute sub cheie la Kremlin.

Toate tiarele şi diademele Romanovilor aveau un stil numit kokoshnik. Din punct de vedere istoric, acesta reprezintă un acoperământ de cap purtat de femeile căsătorite, în special în zonele de nord ale Rusiei, din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea. Aceste coroniţe kokoshnik erau destul de scumpe, deoarece se foloseau materiale scumpe, perle şi mărgele, ele devenind bijuterii de familie transmise de la o generaţie la alta. Ecaterina cea Mare (născută în Germania) iubea tradiţiile ruseşti şi a impus kokoshnikul ca element al rochiilor de gală, astfel că aristocraţia rusă apărea la evenimentele oficiale cu costume naţionale ruseşti bogat colorate cu bijuterii şi ţesături scumpe, iar doamnele purtau sarafan şi kokoshnik.

Kokoshnik-ul cucereşte Europa în anii 1920, acesta împodobind miresele europene, ca Maria de Teck, soţia regelui George al V-lea al Angliei, cântăreţe de operă, actriţe şi lumea modei. În prezent, kokoshnik-ul este asociat cu o diademă în formă de creastă, prinsă la spate cu panglici lungi. Creasta este brodată cu perle şi fir de aur sau motive florale, iar părul este strâns la spate.

kokoshnik
kokoshnik (Youtube.com)

Acest termen este întâlnit la tiarele şi diademele Casei Romanov, care sunt adevărate opere de artă făcute de bijutierii celebri ai vremii.

Coroana Imperială a Rusiei

Marea Coroană Imperială a fost principalul simbol al puterii monarhilor ruşi între anii 1762 şi 1917, începând cu Ecaterina a II-a până la răsturnarea lui Nicolae al II-lea. Această coroană maiestuoasă a fost creată pentru Ecaterina a II-a (cea Mare) de bijutierul de la curte George Friedrich Eckart şi de meşterul de diamante Jeremiah Posier în doar două luni. Este decorată cu 4.936 de diamante (2.858 de carate în total), 75 de perle mari mate indiene şi un spinel de 398,72 de carate.

Coroana a rămas în ţară şi astăzi este păstrată la Fondul Diamantului din Moscova. În 2017 a fost făcută o replică pentru a putea fi admirată atât în Rusia, cât şi în străinătate. Copia a costat 1 miliard de ruble (15,1 milioane de $), imitând cât se poate de fidel splendoarea acestei coroane care şi-a început turneul prin lume.

Diadema cu Diamant Roz sau Diadema Kokoshnik a Mariei Feodorovna (1889)

Diadema cu marele diamant roz
Diadema cu marele diamant roz (Youtube)

Printre comorile care se păstrează încă la Fondul Diamantului este diadema kokóshnik aparţinând împărătesei Maria Feódorovna, soţia împăratului Pavel I. Piatra principală este un extravagant diamant roz pal de 13,35 carate. Este unica diademă originală ce a rămas în Rusia, supravieţuind revoluţiei, iar acum face parte din valoare inestimabilă a colecţiei Fondului. Diadema triunghiulară Empire Style deţine 175 de diamante mari indiene şi peste 1.200 de diamante mici tăiate rotund. Rândul central prezintă diamante mari, agăţate liber în formă de lacrimă ce emană strălucire la orice mişcare a capului. Această operă de artă nu a putut fi vândută, datorită diamantului roz pe care experţii în artă l-au considerat nepreţuit.

Diadema cu diamant roz a fost purtată de împărăteasa Maria Feodorovna, la nunta ei, iar mai târziu de alte mirese ale familiei imperiale.

Diadema "Frumuseţea Rusească" (Russian Beauty) sau Diadema Pearl

Diadema Frumuseţea Rusească (Russian Beauty) sau Diadema Pearl
Diadema Frumuseţea Rusească (Russian Beauty) sau Diadema Pearl (Youtube)

Această diademă numită "Frumuseţea Rusească", uimeşte prin frumoasa îmbinare de perle şi diamante, fiind realizată în 1842 de bijutierul de la curte Carl Bolin pentru Alexandra Feodorovna, soţia lui Nicolae al II-lea. A fost realizată din platină şi aur alb, de care atârnă peste 20 de perle. Uimitoarea diademă a fost una dintre piesele preferate ale împărătesei Rusiei Maria Feodorovna, astfel că, la un moment dat, o ţinea în camerele ei. Fiul ei Nicolae al II-lea şi familia lui au fost asasinaţi, iar împărăteasa a fugit din ţară, luând cu ea doar bijuteriile pe care le purta zilnic. Diadema şi alte obiecte preţioase din colecţia coroanei au fost luate de bolşevici.

"The Russian Beauty" a avut o viaţă agitată. Povestea spune că a fost vândută la o licitaţie la Christie's, în 1927, către Holmes & Co, care apoi o vinde celui de-al nouălea duce de Marlborough, ce a cumpărat-o pentru cea de a doua soţie Glagys. La moartea acesteia, în 1977, diadema ajunge în colecţia primei doamne din Filipine, Imelda Marcos, care se va bucura de această diademă până în 1986, când, din cauza unor probleme, a fugit împreună cu soţul ei în Hawaii. Întreaga colecţie de bijuterii a soţilor Marcos a fost confiscată de autorităţi. În cazul în care guvernul filipinez decide s-o scoată la licitaţie, s-ar putea ca diadema să revină în ţara sa natală.

Tiara Vladimir

Tiara Vladimir
Tiara Vladimir (Wikimedia.commons)

Istoria acestei tiare cu diamante şi perle (sau smaralde) gen lacrimă, care acum se află în patrimoniul Casei Britanice, a început în Imperiul Rus în secolul al XIX-lea. Marele Duce Vladimir Alexandrovici al Rusiei - fratele mai mic al împăratului Alexandru al III-lea -, a comandat această tiară pentru logodnica sa, Ducesa Maria de Mecklenburg-Schwerin, prinţesă germană (mai târziu Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei), în anul 1870. Comanda a fost dată bijutierului de curte Carl Edward Bolin şi a devenit cunoscută sub numele de "Tiara Vladimir". Tiara este formată din 15 inele din diamante în interiorul cărora se găsesc "picături de perle sau de smaralde". Este o piesă a cărei manoperă este uimitoare, iar versatilitatea îi conferă multiple utilizări fermecătoare şi practice.

Maria avea sânge Romanov, fiind nepoata Marii Ducese Elena Pavlovna. Ea a adoptat numele de Maria Pavlovna (pentru a-şi cinsti străbunica rusă) şi a făcut nunta în 1874 la Sankt Petersburg. Marea Ducesă Maria Pavlovna a fost una dintre puţinele Romanov care a reuşit să fugă după Revoluţia din 1917, luându-şi şi bijuteriile cu ea. Unele dintre bijuterii au fost scoase din ţară în două feţe de pernă, cu ajutorul misiunii diplomatice suedeze, iar celelalte, printre care Tiara Vladimir, au fost scoase cu un curier diplomatic britanic. Ducesa şi-a iubit mult tiara, de care nu s-a despărţit până la moartea sa, în 1920.

Tiara Vladimir, ca şi multe alte bijuterii, au fost moştenite de fiica acesteia, Marea Ducesă Elena Vladimirovna, care s-a căsătorit în 1902 cu Prinţul Nicolae al Greciei şi Danemarcei. După un an, pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară, Elena a vândut Tiara Vladimir reginei Angliei Maria de Tek, consoarta Regelui George al V-lea.

Regina Maria de Tek a constatat că tiara era puţin deteriorată, aşa că i-a ordonat Casei Garrard & Co să facă reparaţiile necesare. Colecţia de bijuterii a Reginei Maria includea smaralde din Cambridge, un depozit de pietre preţioase, care a aparţinut mamei sale, aşa că îi comandă din nou lui Garrard, după trei ani, să lucreze la tiară. De acum înainte perlele din tiară puteau fi înlocuite cu smaralde, redând alt tip de frumuseţe şi strălucire marii bijuterii.

Regina Maria a Angliei şi Regina Elisabeta a II-a purtând tiara Vladimir
Regina Maria a Angliei şi Regina Elisabeta a II-a purtând tiara Vladimir (Youtube.com)

Regina Maria a murit în 1953, iar Tiara Vladimir a fost moştenită de nepoata ei, care urcase recent pe tron ca Regina Elisabeta a-II-a a Regatului Unit.

Regina Elisabeta poartă această Tiară atât cu perle cât şi cu smaralde, sau uneori „văduvă" fără niciuna dintre ele. Tiara Vladimir a supravieţuit revoluţiei şi revoltelor pentru a deveni una dintre cele mai admirate diademe din lume.

Tiara Safir

Regina Maria a României cu tiara de safir
Regina Maria a României cu tiara de safir (wikimedia commons)

Această tiară kokoshnik cu diamante şi safire uriaşe, realizată în 1825, a aparţinut Alexandrei Feodorovna, urmând să fie moştenită de Marea Ducesă Maria Pavlovna (mama Reginei Maria), care în 1909 a cerut firmei Cartier să-i dea un aspect mai modern. După Revoluţie a reuşit să scoată tiara din Rusia, dar copiii ei au trebuit s-o vândă, ajungând în cele din urmă la Regina Maria a României

Aceasta rareori s-a putut despărţi de frumoasa sa tiară, dar, în cele din urmă i-a dat-o cadou de nuntă fiicei ei, Prinţesa Ileana. După al doilea război mondial, familia regală a plecat în exil, iar Principesa Ileana a plecat în SUA, luând tiara cu ea, unde a vândut-o în 1950 unui cumpărător privat, iar de aici soarta acestei tiare este necunoscută.

Tiara Kokoshnik a Reginei Alexandra (1889)

Regina Maria Feodorovna
Regina Maria Feodorovna (Wikimedia.commons)

Această frumoasă operă de artă, în 1925, la moartea Alexandrei, a fost moştenită de fiica ei, Regina Maria, care la rândul ei, după moartea sa, în 1953, împreună cu alte obiecte preţioase au fost lăsate moştenire şi au ajuns la nepoata sa, Regina Elisabeta a II-a a Angliei.

Marea Diademă de Diamante

Marea diademă de diamant purtată de Alexandra Feodorovna
Marea diademă de diamant purtată de Alexandra Feodorovna (Wikipedia.com)

Această minunată diademă de diamante, bine cunoscută la vremea sa, a fost realizată în anii 1830, tot pentru Alexandra Feodorovna. Maiestoasa diademă este decorată cu 113 perle şi zeci de diamante de diferite dimensiuni. Împărăteasa purta această mare diademă la diferite evenimente politice, festivităţi, nunţi şi ocazii speciale. Ultima oară când a fost purtată de Împărăteasa Alexandra Feodorovna şi când un fotograf al vremii pe nume Karl Bulla a imortalizat-o, a fost la inaugurarea Dumei de Stat. După revoluţie, bolşevicii, care nu aveau niciun fel de cunoştinţe despre artă şi pietre preţioase, au decis ca diadema să fie vândută la licitaţie, afirmând că nu prezenta niciun merit artistic special.

Nu s-au păstrat informaţii despre următorii proprietari, iar teoria cea mai probabilă este că a fost vândută pe bucăţi.

Potrivit revistei Paris Match, Dinastia Romanov anunţă nunta Marelui Duce Jorge Mihailovici al Rusiei cu italianca Rebeca Bettarini, ce va avea loc pe 1 octombrie 2021 la Sankt Petersburg, ca nuntă imperială celebrată în Rusia după 113 ani. Logodna a avut loc anul trecut în luna decembrie, iar Marele Duce a spus că se va ţine cont de pandemie. Dorinţa mirilor este de a se căsători conform tradiţiilor casei regale ruse, iar Sankt Petersburg este "acea Veneţie fascinantă din nord, care continuă să fie simbolul măreţiei Imperiului Rus".

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură