Maria Ciobanu: „Politicieni de azi şi de ieri, meditaţi la cât rău i-aţi făcut limbii române în aceşti 30 de ani”

Maria Ciobanu, deputat în Parlamentul R. Moldova
Maria Ciobanu, deputat în Parlamentul R. Moldova (parlament.md)

Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la proclamarea limbii române drept limbă oficială în Republica Moldova, deputatul blocului ACUM, Maria Ciobanu constată că „numai un neam ca al nostru” a putut face politică din limba română 30 de ani! Dacă le-ar fi fost luată "jucărica", „politicienii de pe Bâc” ar fi trebuit să inventeze altceva şi atunci apărea o problemă pentru mulţi dintre ei.

Parlamentara aminteşte că de-a lungul timpului unii politicieni moldoveni au botezat-o "limbă moldovenească", "limba noastră", "limba de stat", "limba natală", ştiinţific într-un fel, iar politic în alt fel...

„Doamne, câte patimi, câtă energie, cât elan, pentru a prosti cetăţeanul de la firul ierbii, spunându-i că e important ce pui pe limbă, nu ce limbă vorbeşti”, a adăugat deputata menţionând că în aceşti 30 de ani politicienii ar fi reuşit să alcătuiască "perle" lingvistice pentru o carte voluminoasă.

„Luaţi-vă, politicieni de azi şi de ieri, o pauză şi meditaţi la cât rău i-aţi făcut limbii române în aceşti 30 de ani. Florile voastre au mirosul naftalinei”, a conchis Maria Ciobanu.

În contextul sărbătorii, preşedintele Igor Dodon a ţinut să sublinieze că de câteva decenii, denumirea limbii a constituit şi mai constituie azi, un motiv de neînţelegere şi tensiune. Chestiunea limbii a devenit atât de sensibilă în R. Moldova, încât orice iniţiativă în privinţa ei a avut efecte conflictogene, a tulburat spiritele într-un mod toxic pentru societate.

„Fie că îi spunem moldovenească (aşa cum preferă majoritatea moldovenilor şi este expres indicat în Constituţie), fie că îi spunem română (aşa cum preferă mulţi alţi concetăţeni) – e aceeaşi limbă şi e a noastră. Nu trebuie să ne dezbine limba care, de fapt, ne uneşte”, a adăugat acesta.

La 31 august 1989 limba română a fost declarată limbă oficială în stat cu revenirea la alfabetul latin. Din 1990, în această zi este sărbătorită Limba Română, însă denumirea acesteia nu se regăseşte şi în Constituţia R. Moldova, votată în 1994. Limba română a fost consfinţită drept limbă de stat şi în Declaraţia de Independenţă, votată de Parlament la 27 august 1991.

În 1994 însă, Parlamentul de la Chişinău, condus de agrarieni, a schimbat denumirea oficială a limbii române în ”limbă moldovenească”. În 1996, preşedintele de atunci, Mircea Snegur a avut o încercare de a readuce lucrurile la normalitate, iniţiativa fiind respinsă pe motiv că ar încuraja expansionismul românesc.

Controversele legate de denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova continuă şi în prezent. Constituţia mai păstrează noţiunea de limbă moldovenească, deşi Curtea Constituţională a decis, la 5 decembrie 2013, că denumirea corectă este cea de limbă română după cum stipulează Declaraţia de Independenţă.