China va salva 1 trilion de yuani din datoria "ascunsă", prin transferarea acesteia către provincii

China se confruntă cu o nouă criză a datoriilor, deoarece un număr record de vehicule de finanţare a administraţiei locale (sau LGFV, considerate, de asemenea, cea mai agresivă formă actuală de bănci fantomă chineze) nu au plătit datoriile de titluri de credit, potrivit Zero Hedge.

Un total de 48 de LGFV-uri aveau întârzieri la plata titlurilor de credit, care au de obicei o scadenţă mai mică de un an, faţă de 29 în iunie, potrivit unui raport al Huaan Securities care citează date de la Shanghai Commercial Paper Exchange. Plăţile neefectuate de acestea se ridicau la 1,86 miliarde de yuani (259 milioane de dolari), mai mult decât dublu faţă de cele 780 milioane de yuani din iunie.

Şi cum Beijingul se află brusc în defensivă peste tot, pe fondul prăbuşirii exporturilor, al deflaţiei IPC, al şomajului record în rândul tinerilor şi al lipsei de creştere a creditării, peste noapte conducerea Chinei a decis să ia în sfârşit măsuri proactive în loc să se limiteze la discuţii interminabile şi, după cum a raportat Bloomberg, China va permite guvernelor de la nivel provincial să strângă aproximativ 1.000 de miliarde de yuani (139 de miliarde de dolari) prin intermediul vânzărilor de obligaţiuni pentru a rambursa datoriile vehiculelor de finanţare ale administraţiei locale şi ale altor emitenţi din afara bilanţului, un mic pas în direcţia abordării a ceea ce a numit "una dintre cele mai mari ameninţări la adresa economiei şi a stabilităţii financiare a naţiunii".

Ministerul de Finanţe a informat autorităţile relevante cu privire la programul "obligaţiunilor de refinanţare", au declarat persoane care au cunoştinţă de acest lucru, care au cerut să nu fie identificate deoarece nu sunt autorizate să discute despre program. Cota a fost stabilită pentru fiecare regiune, a spus una dintre persoane, fără a oferi detalii suplimentare privind dimensionarea.

Raportul notează că toate guvernele de la nivel provincial, cu excepţia Beijingului, Shanghaiului, Guangdong şi Tibetului, vor putea folosi obligaţiunile pentru a rambursa pasivele din afara bilanţului, cunoscute în China sub numele de datorii "ascunse", deoarece acestea sunt ţinute în afara bilanţurilor autorităţilor locale, dar sunt considerate pe scară largă pe pieţele financiare ca având o garanţie guvernamentală implicită de rambursare. Autorităţile au identificat, de asemenea, 12 provincii şi oraşe ca fiind zone de "risc ridicat" în care va fi acordat mai mult sprijin, inclusiv provinciile Guizhou, Hunan, Jilin şi Anhui, precum şi oraşul Tianjin. O sursă Bloomberg, familiarizată cu ultimul plan, nu a explicat de ce Beijing, Shanghai, Guangdong şi Tibet au fost excluse din noul program de schimb de datorii, aceste patru locuri fie nu au datorii "ascunse", fie au foarte puţine.

Practic, ceea ce face China este să salveze emitenţii mai slabi, inclusiv LGFV, şi să transfere în schimb povara datoriei către guvernele provinciale.

Datoria obţinută este ţinută în afara bilanţurilor autorităţilor locale, dar este considerată pe scară largă pe pieţele financiare ca având o garanţie guvernamentală implicită de rambursare. Dar aceasta este mică în contextul problemei:

"Suma acoperită în cadrul programului de schimb de datorii este, totuşi, o picătură în comparaţie cu cele 66 de trilioane de yuani pe care Fondul Monetar Internaţional estimează că vehiculele de finanţare ale autorităţilor locale le vor deţine până la sfârşitul acestui an. De asemenea, este mult mai mică ca dimensiune decât o iniţiativă similară lansată de guvern în 2015."

Atunci, China a desfăşurat un aranjament masiv de schimb de datorii în valoare de 12,2 trilioane de yuani pentru câţiva ani, în încercarea de a reduce valoarea datoriilor în afara bilanţului purtate de administraţiile locale. Denumit în prezent pe scară largă datorie "ascunsă", termenul se referă la fondurile strânse de entităţile legate de guvern - cum ar fi LGFV-urile - care se împrumută de la bănci şi de pe pieţele de obligaţiuni pentru a finanţa cheltuielile de infrastructură şi alte proiecte publice.

Preşedintele Xi Jinping a descris anterior problema datoriei ascunse ca fiind unul dintre "riscurile economice şi financiare majore" cu care se confruntă China. Guvernul a început o rundă de inspecţii la nivel naţional pentru a afla câţi bani datorează administraţiile locale, un alt semn al modului în care autorităţile se străduiesc să abordeze riscurile financiare, a relatat Bloomberg News în luna iunie.

Programul sugerează că "China reduce gradul de îndatorare a platformelor de finanţare a guvernelor locale pentru a le spori capacitatea de a servi drept canal pentru viitoarele stimulente", mai degrabă decât stimulente în a doua jumătate a anului, a declarat Duncan Wrigley, economist-şef pentru China la Pantheon Macroeconomics Ltd.

El a adăugat că "principalii cumpărători" de obligaţiuni de refinanţare vor fi probabil băncile naţionale şi administratorii de active, cum ar fi fondurile de gestionare a averilor, asigurătorii şi fondurile de pensii.

Mărimea modestă a planului de salvare este doar o problemă; cealaltă este că nu face cu adevărat nimic în afară de a muta datoria: într-adevăr, după cum notează Bloomberg, programul Chinei din 2015 nu a făcut prea multe pentru a rezolva efectiv problema datoriei. Între timp, costurile serviciului datoriei au crescut în ultimii ani, creând o povară pentru cheltuielile fiscale chinezeşti. În acelaşi timp, multe administraţii locale şi-au văzut veniturile scăzând din cauza unei prăbuşiri de doi ani a pieţei imobiliare şi a doi ani de cheltuieli pentru ajutorarea pandemiei. Acest lucru a sporit riscul ca LGFV-urile să nu-şi plătească datoria, ceea ce ar putea destabiliza sistemul financiar chinez.

Chiar şi aşa, programul de swap de data aceasta ar putea contribui la dezamorsarea riscurilor de neplată cu care se confruntă regiunile în care este implementat. De asemenea, poate reduce costurile de finanţare pentru datoriile ascunse, poate oferi mai mult timp guvernelor locale pentru a le rambursa şi poate îmbunătăţi condiţiile de finanţare în acele locuri. O persoană a declarat că emisiunea va fi planificată în loturi.

Spre deosebire de o ştergere, însă, datoria va trebui în continuare să fie deservită - ceea ce va stoarce spaţiul pe care guvernele locale deja îndatorate îl au la dispoziţie pentru a vinde mai multe obligaţiuni pentru a finanţa investiţiile în infrastructură şi pentru a stimula creşterea economică.

În ultimii ani, Beijingul a încercat alte câteva modalităţi de a rezolva problemele legate de datorii. În 2019, unele judeţe din regiunile mai puţin dezvoltate au fost alese de guvern pentru a-şi înlocui datoria ascunsă cu obligaţiuni, în cadrul unui program de testare pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de finanţare.

La sfârşitul anului 2020, au fost introduse obligaţiuni locale speciale în scopuri de refinanţare - mai întâi ca o modalitate pentru ca regiunile slabe să îşi reducă datoriile din afara bilanţului, iar apoi ca o strategie pentru ca locurile bogate, inclusiv Beijing, Shanghai şi Guangdong din sudul Chinei, să elimine datoriile ascunse. În 2021, Guangdong a fost primul care a afirmat că a reuşit să elimine cu succes astfel de datorii.

Din nefericire pentru China, pur şi simplu nu există o baghetă magică pe care să o poată flutura şi să vadă cum dispare datoria sa record. Între timp, indiferent de modul în care o clasifică, o reorganizează sau o repartizează, totalul va continua să crească, ceea ce îi oferă Beijingului o singură opţiune: va trebui să transfere mai mult din ea către cumpărătorul de ultimă instanţă, PBOC, lucru pe care lumea "dezvoltată" l-a descoperit în 2008.