Grindeanu, întâlnire cu reprezentanţii KazMunayGaz şi CEFC. Nimic despre datoria istorică a Rompetrolului

Premierul Sorin Grindeanu a discutat cu reprezentanţii companiilor KazMunayGaz, CEFC şi KazMunayGaz Internaţional despre perspectivele de cooperare în domeniul energetic.
Sorin Grindeanu
Sorin Grindeanu (Florin Chirila/Epoch Times)

Premierul Sorin Grindeanu a reafirmat "deschiderea Guvernului faţă de investiţiile străine", cu prilejul întâlnirii pe care a avut-o luni, la Palatul Victoria, cu reprezentanţi ai companiei naţionale de petrol şi gaze din Kazahstan – KazMunayGaz, ai subsidiarei acesteia – KazMunayGaz Internaţional şi ai China Energy Company Ltd. (CEFC), viitorul acţionar principal al KazMunayGaz Internaţional, reiese dintr-un comunicat de presă remis de Executiv.

"Suntem foarte deschişi la tot ceea ce înseamnă investiţii în România, am demonstrat deja asta prin măsurile luate şi vă pot asigura că vom avea aceeaşi deschidere şi în viitor", a declarat Grindeanu.

La rândul lor, reprezentanţii investitorilor din Kazahstan şi China au apreciat abordarea pozitivă a Guvernului României şi au exprimat interesul pentru dezvoltarea cooperării în mai multe domenii, inclusiv cel al energiei, infrastructurii, dar şi cel financiar şi bancar.

Reprezentanţii KazMunayGaz Internaţional au prezentat de asemenea planurile de dezvoltare ale companiei în ţara noastră şi în regiune.

Deţinut integral de KazMunayGaz, KazMunayGaz Internaţional este prezent în 11 ţări şi deţine rafinăriile Petromidia Năvodari (cea mai mare unitate de profil din România) şi Vega Ploieşti (cea mai veche rafinărie în funcţiune), dar şi reţele de distribuţie de carburanţi (Rompetrol) în România, Bulgaria, Moldova, Georgia, Franţa şi Spania.

Nu este clar dacă în cadrul întâlnirii s-a discutat şi despre datoria istorică a Rompetrol

Amintim că Guvernul Ponta a adoptat, în ianuarie 2014, memorandumul de înţelegere cu KazMunayGaz, compania kazahă care a cumpărat Rompetrol, prin care Executivul renunţă la toate procesele ce urmăreau recuperarea unei datorii de 600 milioane dolari, bani cu care Guvernul Adrian Năstase creditase compania Rompetrol în 2003.

În schimb, Rompetrolul a oferit statului promisiunea că va face investiţii de un miliard în România, fără ca în HG să fie prevăzute termene clare şi penalităţi, în eventualitatea în care investiţiile nu se vor realiza.

De asemenea, Memorandumul mai prevedea posibilitatea statului de a-şi recupera cândva pierderile, obţinând la un moment, de asemenea, neprecizat - profit din cei 18% cu care va rămâne acţionar în compania kazahă, după ce Rompetrol îşi va răscumpăra contra 200 de milioane de dolari 26,6959% din acţiunile în companie deţinute de statul român.

Decizia ca statul să renunţe de bună voie la - practic - 400 de milioane de dolari a fost adoptată prin HG, după ce Curtea Constituţională a decis ca nu este constituţional ca Parlamentul să aprobe această decizie.

Hotărârea a fost semnată atunci de premierul Ponta, ministrul de Finanţe Daniel Chiţoiu, ministrul Delegat pentru Buget, Liviu Voinea, ministrul Energiei Constantin Niţă, nu însă şi de Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.