Grindeanu şi Iordache, daţi pe mâna DNA pentru favorizarea făptuitorului

Promovarea ordonanţelor de urgenţă privind graţierea şi ciopârţirea Codurilor penale (amnistia mascată) în beneficiul infractorilor i-ar putea costa scump pe premierul Sorin Grindeanu şi pe ministrul Justiţiei, Florin Iordache, dacă se constată că denunţul care tocmai a fost făcut pe numele lor este fundamentat.
Sorin Grindeanu
Sorin Grindeanu (Florin Chirila/Epoch Times)

Premierul Sorin Grindeanu şi ministrul Justiţiei, Florin Iordache, s-au trezit cu un denunţ penal pe numele lor la DNA pentru favorizarea făptuitorului şi prezentarea, cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului şi preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului.

Demersul a fost iniţiat de trei membri ai mişcării civice Iniţiativa România - Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi.

"În opinia noastră, demersurile lui Sorin Grindeanu şi Florin Iordache de promovare a graţierii şi modificării Codului penal şi Codului de procedură penală prin ordonanţe de urgenţă au avut loc cu încălcarea legii şi cu scopul de a zădărnici tragerea la răspundere penală şi executarea unor pedepse, în folosul unor colegi de partid, prieteni sau sponsori politici condamnaţi, trimişi în judecată sau anchetaţi penal în ultimii ani", au transmis cei trei reprezentanţi ai Iniţiativei România.

Constatând, printre altele:

1. că prim-ministrul Guvernului şi ministrul Justiţiei au dezinformat Parlamentul României şi Preşedintele României cu privire la intenţiile de a promova graţierea şi modificarea codurilor penale prin procedura ordonanţei de urgenţă;

2. caracterul conspirativ al iniţierii şi redactării ordonanţei de urgenţă privind graţierea;

3. încălcarea cu bună ştiinţă a prevederilor constituţionale privind obligaţia adoptării unei legi organice în cazul graţierii;

4. că nota de fundamentare este redactată dintr-o sumă de susţineri false sau parţial adevărate, cu scopul de a induce în eroare opinia publică, şi că Guvernul a justificat oportunitatea graţierii în România pe baza acestor falsuri (e.g. s-au inventat aşa-zise măsuri reparatorii cu caracter financiar la care state europene ar fi fost obligate prin condamnări CEDO);

5. Guvernul a extins graţierea la condamnările cu suspendare, dar şi la toate infracţiunile, inclusiv de corupţie sau cu violenţă, în cazul deţinuţilor peste 60 de ani, în contradicţie cu afirmaţiile din nota de fundamentare,

cei trei membri ai Iniţiativei România au ajuns la concluzia că există indicii temeinice pentru declanşarea unei anchete penale în legătură cu săvârşirea infracţiunilor de favorizare a făptuitorului şi a celei prevăzute în Legea privind responsabilitatea ministerială.

"Mai credem, aşa cum am mai menţionat în denunţ, că este necesar să se verifice circuitul de iniţiere şi avizare de la emitent (în speţă Ministerul Justiţiei) şi să se afle cu exactitate împrejurările iniţierii şi redactării ordonanţelor, având în vedere informaţiile publice că cel puţin ordonanţa graţierii nu a fost iniţiată şi redactată la Ministerul Justiţiei şi că direcţiile de elaborare şi/sau de avizare acte normative ar fi fost puse în faţa unui proiect redactat în altă parte şi că li s-ar fi ignorat punctul de vedere", au adăugat reprezentanţii Iniţiativei România.

Acuzaţiile din denunţ

1. Favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin (1) din Codul penal - "Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate [...]"

2. Prezentarea, cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prevăzută de art. 8 alin (1) lit. b) din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.