Macovei: Oligarhii şi grupările infracţionale transpartinice merg mână în mână cu politicienii corupţi

Statul captiv, în care instituţiile publice sunt luate ostatice de interese private şi ilegale, este un fenomen tot mai des întâlnit atât în state membre, cât şi în state din afara Uniunii Europene, a declarat, în cadrul unei dezbateri organizate la Parlamentul European, fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei.

"Vorbim de oligarhi, de interese economice ale unor grupări infracţionale transpartinice, şi de multe ori transfrontaliere, care merg mână în mână cu politicieni corupţi pentru a îngenunchea instituţiile publice şi a le pune să lucreze pentru ei, şi nu pentru oameni. Să nu uităm, corupţia ucide şi corupţia aduce săraci. (...) Fiecare este liber să îşi aleagă drumul. Cei care pleacă îşi ajută ţara dobândind experienţa unor sisteme administrative şi de servicii fără birocraţie şi în favoarea lor. Iar cei care aleg să rămână acasă trebuie să sancţioneze, cel puţin prin vot, corupţia zilnică de la birouri şi corupţia politică", a precizat Monica Macovei, potrivit blogului personal.

În opinia fostului ministru al Justiţiei, sprijinul public pentru lupta împotriva corupţiei este esenţial pentru succes. Oamenii susţin instituţiile anticorupţie şi se aşteaptă ca acestea să aibă grijă de tot. Dar este important să înţelegem că toţi putem contribui la eliminarea statului captiv şi a corupţiei.

"Atunci când refuzăm să dăm mită ca funcţionarii să ne rezolve o problemă, atunci când denunţăm furtul şi incompetenţa, atunci când respectăm regulile. Fiecare dintre noi are un rol în această luptă, care este un proces continuu", a explicat Monica Macovei.

Potrivit europarlamentarului, reformele-cheie necesare pentru a combate corupţia şi care trebuie să rămână pe agenda europeană de integrare pentru statele aspirante sunt, în principal: un sistem judiciar independent, competent şi curat, care să investigheze şi să condamne oficiali de nivel înalt pentru corupţie şi abuz de putere, o legislaţie stabilă şi instituţii specifice care să prevină, dar să şi sancţioneze exemplar faptele de corupţie, transparenţa în achiziţiile publice, în activitatea instituţiilor publice şi a modului în care sunt cheltuiţi banii publici.

"Şi, în Europa Centrală şi de Est, suntem încă la nivelul în care oamenii care ocupă funcţii publice contează, pentru că nu am atins stadiul în care, indiferent cine ar ocupa o funcţie publică, lucrurile ar merge bine. Este nevoie de oameni curajoşi, care îşi asumă riscuri, care merg înainte trecând zâmbind peste orice obstacol, care au viziune şi care nu cedează la nicio presiune. Se poate, haideţi să îndrăznim", a mai spus Monica Macovei.

Dezbaterea "Agenda anticorupţie pentru Europa de Sud-Est şi deblocarea procesului de extindere prin eliberarea statului captiv" a fost organizatăde Monica Macovei la iniţiativa SELDI – South European Leadership for Development and Integrity, după prezentarea pachetului de extindere a Uniunii Europene din 2016.

Reprezentanţi ai Comisiei Europene, jurnalişti şi reprezentanţi ai ONG-urilor din Bulgaria, Muntenegru, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Albania, Kosovo şi Turcia au discutat despre barierele din calea politicilor anticorupţie, despre eficienţă, integritate şi responsabilitatea guvernării publice. Raportul SELDI a inclus situaţia din ţările care sunt în diverse faze ale procesului de integrare în UE.

Dezbaterea a avut loc în contextul anunţului Comisiei Europeane, în pachetul de extindere a Uniunii Europene publicat în 2016, că nu va mai exista un proces de extindere până la sfârşitul actualului mandat – octombrie 2019. Scopul dezbaterii a fost să identifice instrumente eficiente pentru a vindeca una dintre cele mai grave boli din regiune – corupţia şi statul captiv – şi să motiveze statele aspirante la integrarea în Uniune să nu piardă impulsul şi voinţa pentru reforme în următorii ani.

Concluzia ONG-urilor din ţările care vor să intre în Uniune este că mulţi cetăţeni nu mai sunt interesaţi să raporteze cazuri de corupţie. De exemplu, în Macedonia, doar 7,4%, dintre cetăţeni au raportat un caz de corupţie într-o instituţie. Aproape două treimi din cetăţeni (62,7%) consideră corupţia larg răspândită în rândul oficialilor, iar judecătorii, miniştrii şi parlamentarii sunt percepuţi ca fiind cei mai corupţi. Cetăţenii nu sunt optimişti în ceea ce priveşte eradicarea corupţiei, aproape jumătate (47,8%) consideră că actele de corupţie vor exista întotdeauna. Concluzii şi date similare au fost prezentate de reprezentanţii ţărilor din Balcanii de Vest. Mulţi dintre cetăţenii acestor ţări au preferat să migreze în state ale Uniunii, sperând într-o viaţă mai bună, pentru că au considerat că sistemele politice din ţările lor sunt incapabile să lucreze pentru ei.