Retrospectivă Epoch Times 2012: Descoperirile anului

Şantier arheologic aparţinând de muzeul din Olteniţa, director Done Şerbănescu
Şantier arheologic aparţinând de muzeul din Olteniţa, director Done Şerbănescu (Epoch Times România)

Anul 2012 a fost unul plin pentru oamenii de ştiinţă din întreaga lume. Dovadă stau numeroasele realizări din domenii precum medicină, fizică sau chimie care au marcat acest an. Epoch Times prezintă un ”bilanţ” al celor mai importante descoperiri arheologice şi ştiinţifice ale anului care tocmai se încheie.

Cel mai vechi oraş european a fost descoperit în anul 2012, în Bulgaria. Localitatea a fost descoperită în situl arheologic de la Provadia, aflat la circa 40 de kilometri depărtare de Varna. Echipa de arheologi bulgari, condusă de Vassil Nikolov, a excavat pereţii de piatră cu o grosime de doi metri şi trei metri înălţime. Potrivit lui Nikolov, acestea ar fi cele mai vechi şi masive fortificaţii din Europa, datând din perioada 4.700 - 4.200 î.Hr. În anticul orăşel ar fi trăit circa 300-350 de oameni, în case de două etaje. Cel mai probabil, aceştia lucrau în minele de sare.

În zona de est a Chinei au fost descoperite, în vara acestui an, fragmente ale unor vase din ceramică, mai vechi cu aproximativ 2.000 de ani decât descoperirile precedente făcute în China, Japonia şi în Extremul Orient al Rusiei. Fragmentele provin din vase de bucătărie folosite de o populaţie de vânători-culegători nomazi. Aceştia au trăit în zonă în urmă cu 20.000 de ani, pe vremea ultimei glaciaţiuni.

Cea mai veche mostră de artă rupestră a fost găsită pe un bloc masiv de calcar, în sud-vestul Franţei. Aceasta precede renumitele picturi Chauvet, descoperite în 1994. Descoperirea a fost făcută de o echipă de cercetători în timpul excavării de la Abri Castanet, din regiunea Dordogne. Abri Castanet este unul dintre cele mai vechi situri arheologice din Eurasia.

Totodată, în 2012, cercetătorii de la Universitatea Oxford au anunţat că sunt pe cale să descifreze cea mai veche scriere nedescifrată din lume, ce datează de mai bine de 5.000 de ani. Motivul pentru care cercetătorii au reuşit să se apropie de această reuşită îl constituie crearea unui instrument cu ajutorul căruia oamenii de ştiinţă pot observa scrierea din cele mai vechi timpuri mai clar ca niciodată.

Astfel, experţii folosesc o maşinărie care foloseşte 76 de lumini fotografice şi un sistem de procesare computerizată pentru a surprinde fiecare crestătură de pe tăbliţele străvechi, realizând o replică virtuală a fiecărui artefact fotografiat. Potrivit cercetătorilor, în maximum doi ani aceste tăbliţe vor fi descifrate în totalitate, lucru ce va oferi indicii noi despre primii ani ai civilizaţiei umane.

Arheologii români au avut, de asemenea, un an plin de descoperiri inedite. Săpăturile arheologice de pe şantierul autostrăzii Sibiu-Nădlac au scos la iveală la sfârşitul lunii octombrie primele dovezi ale scrierii neoliticului timpuriu. Arheologii au găsit pe o bucată de lut înscrisuri, care nu au mai fost studiate până acum. Mai mult, pe lângă această descoperire importantă, s-au mai găsit şi alte zeci de obiecte şi locuinţe care atestă faptul că acolo ar fi locuit macedoneni.

În apropierea comunei dobrogene Peştera a fost găsit unul dintre cele mai vechi situri arheologice din Europa, datând din Paleoliticul Inferior şi având o vechime de 380.000 de ani. Descoperirea care atestă prezenţa în regiune a primilor oameni a fost făcută de o echipă formată din arheologi români şi germani care lucrează pe situl de pe Dealul Guran. La începutul lunii noiembrie, o publicaţie locală anunţa că pe culmea dealului a fost identificat un adăpost de piatră prăbuşit, situat în vecinătatea unei cariere din care oamenii Paleoliticului îşi obţineau materialele necesare confecţionării uneltelor şi armelor.

Aproximativ 1.000 de reprezentări rupestre ale unor animale, oameni şi forme geometrice, unicat în România, datând cel mai probabil din perioada 2.500 - 1.000 de ani î.Hr., au fost descoperite în octombrie 2012, pe stâncile de pe malul Someşului, în zona cuprinsă între localităţile Dej şi Jibou. Desenele de pe malul Someşului au fost descoperite la trei metri înălţime de la sol, iar printre animalele identificate de specialiştii care au cercetat zona se numără specii dispărute, precum asinul sălbatic sau beisa de stepă, dar şi siluete umane şi arme.

Anul 2012 a fost şi anul descoperirilor astronomice. Astronomii americani şi francezi au descoperit o planetă de diamant cu o suprafaţă de două ori mai mare decât Pământul. Planeta botezată 55 Cancri-e se află pe orbita unei stele vizibile cu ochiul liber şi se roteşte în jurul acesteia cu o viteză mult mai mare decât Pământul: 18 ore pământeşti, comparativ cu cele 365 de zile parcurse de Terra în jurul Soarelui.

Potrivit cercetătorilor care au făcut descoperirea, 55 Cancri-e are o rază de 12.747 km şi se află la 40 de ani-lumină de Terra, în Constelaţia Racului. În plus, planeta recent descoperită este mult mai densă decât Terra şi este o planetă fierbinte, temperaturile la suprafaţa sa ajungând la 2.148 de grade.

Un studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Tennessee din Knoxville a scos la iveală că o parte din apa descoperită pe Lună ar putea să provină de pe Soare, mai exact din vânturile solare care ar fi depus atomi de hidrogen pe suprafaţa lunară. Autorii cercetării sunt de părere că apa a fost adusă în sistemul nostru solar, inclusiv pe Terra, de asteroizi sau de comete ce provin din zone îndepărtate ale spaţiului. Potrivit experţilor, în cazul în care rolul jucat de Soare în procesul de apariţie a apei lunare va fi confirmat, acest mecanism ar putea contribui la apariţia moleculelor de apă şi în alte zone din sistemul nostru solar.

Şi România a figurat pe harta descoperirilor astronomice importante în anul care tocmai se încheie. O rocă aproape la fel de tare ca diamantul a fost găsită în luna iunie de Marius Paniti, un inginer chimist, într-o peşteră din judeţul Caraş Severin. Descoperirea făcută de român ar putea fi cel mai mare asteroid căzut vreodată pe Pământ şi conservat intact. Se pare că asteroidul, botezat „Astrid-Paniti”, ar fi ajuns pe Terra în urmă cu 60 de milioane de ani, în perioada în care au dispărut dinozaurii şi este considerat „veriga lipsă” din şirul celor care au bombardat Terra la momentul respectiv, formând gaura din Golful Mexic, sau craterele care se găsesc în Atlantic, în Mongolia, Siberia, China.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Deakin din Australia au dezvoltat un înveliş din material textil care curăţă mizeria şi murdăria. Acesta este, se pare, cu mult mai eficient în a respinge apa decât ceara de maşină sau Teflon-ul. Învelişul a fost aplicat unei ţesături de bumbac printr-un proces cunoscut sub numele de auto-asamblare "strat-după-strat" (LbL). LbL este utilizat pentru a produce filme şi învelişuri într-o gamă de aplicaţii de la livrarea de droguri şi optică neliniară, la filme antireflective.

Descoperirile care vizează corpul uman au fost semnificative. La începutul anului, cercetătorii de la Universitatea Vermont au descoperit două noi grupe de sânge, care au primit numele de Langereis şi Junior. Această descoperire ar putea aduce beneficii majore în domeniul transfuziilor şi transplanturilor de organe, ce ar putea ajuta în lupta împotriva cancerului.

Oameni de ştiinţă de la King’s College din Londra şi de la Institutul Wellcome Trust Sânger cred că au descifrat secretul longevităţii organismului uman prin descoperirea genelor care controlează îmbătrânirea. În opinia aceloraşi cercetători, factori epigenetici, de mediu şi stil de viaţă, ar determina decisiv modificările genetice ce se produc pe măsura înaintării în vârstă. Experţii au identificat 490 de modificări epigenetice, dintre care 4 ar avea o legătură directă cu longevitatea naturală. Genele găsite sunt legate de nivelul de colesterol, funcţia pulmonară şi durata de viaţă maternă.

Premiile Nobel 2012

Prestigioasele premii Nobel au răsplătit în luna octombrie a acestui an, cele mai importante realizări ale oamenilor de ştiinţă, în domenii precum medicină, fizică sau chimie.

Anunţarea premiilor Nobel pentru anul 2012 a debutat cu distincţia pentru medicină, câştigată de britanicul John B. Gurdon şi de japonezul Shinya Yamanaka, pentru descoperiri privind reprogramarea celulelor adulte. Potrivit Comitetul de la Stockholm, premiul a recompensat anul acesta o adevărată "revoluţie" în modul de înţelegere a dezvoltării celulelor şi organismelor. Cei doi cercetători au arătat că celulele adulte pot fi reprogramate pentru a deveni celule stem, descoperirea lor ajutând la vindecarea unor boli grave.

Premiul Nobel pentru chimie a fost acordat anul acesta profesorului Robert Lefkowitz şi profesorului Brian Kobilka , ambii din Statele Unite, pentru studiul privind receptorii cuplaţi cu proteina G (RCPG). Receptorii cuplaţi cu proteina G sunt macromolecule proteice capabile să lege specific substanţe active, formând cu acestea complexe care comandă anumite efecte biologice. Studiul laureaţilor premiului Nobel pentru chimie de anul acesta are aplicaţii în industria farmaceutică.

Cercetătorul francez Serge Haroche şi cel american David Wineland au primit premiul Nobel pentru fizică, pentru studiul interacţiunii dintre lumină şi materie. Cercetările lor au deschis o nouă eră în fizica cuantică, demonstrând observarea directă a particulelor cuantice, fără a le distruge.

Metodele lor revoluţionare au permis primii paşi către noi invenţii, de exemplu un calculator cuantic, foarte rapid. Alte aplicaţii practice sunt ceasurile cuantice, care au o acurateţe de peste 400 de ori mai mare decât ceasurile actuale, cu baterii pe baza de cesiu.