Şefa Reprezentanţei CE: România riscă să aibă cea mai mare creştere a deficitului public din Europa

Ce spune raportul de ţară în domeniul economic pe care l-a publicat Comisia Europeană de curând? Printre altele că riscăm să avem, anul acesta, cea mai mare creştere a deficitului public din Europa, în ciuda asigurărilor date de Guvernul Grindeanu.
Andrei Pricopie
15.03.2017

alte articole

Angela Filote, Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România (Epoch Times România)
Andrei Pricopie
15.03.2017
Se încarcă player-ul...

Raportul economic pentru România 2017, lansat de Comisia Europeană, prezintă câteva concluzii care par oarecum paradoxale, a remarcat şefa Reprezentanţei CE în ţara noastră, Angela Filote.

"Aş vrea să mă uit la câteva concluzii care par oarecum paradoxale şi probabil că aţi mai auzit acest cuvânt când vorbim despre modelul de dezvoltare economică din România. România a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere economică din Europa – 4,9%. În acelaşi timp, raportul atrage atenţia că riscă să aibă anul acesta cea mai mare creştere a deficitului public. Noi am primit asigurări de la Guvern că nu avem motive de îngrijorare. Dar ştiţi, suntem aşa ca părintele acela care îşi face întotdeauna griji nu care cumva să se îmbolnăvească copilul. Mai bine să fim îngrijoraţi şi să nu se întâmple nimic şi să putem trage concluzia în raportul de anul viitor că ne-am făcut griji degeaba", a declarat Angela Filote.

Un alt paradox este faptul că pe de o parte constatăm scăderea sărăciei în România, dar creşterea inegalităţilor sociale.

"Şi este cred cea mai mare creştere din UE a inegalităţii de venituri în România şi observăm că acesta nu este un fenomen punctual, ci o tendinţă încă din 2012, şi este de altfel o tendinţă care nu este specifică numai României, ci observăm asta şi în alte state membre din UE şi considerăm că reflectă efectele globale ale crizei, complicate cu efectele globalizării", a punctat Angela Filote.

Domeniul IT - un boom

"Raportul de anul acesta merge şi dincolo de fapte şi cifre, surprinzând tendinţe. Una din tendinţele pe care le remarc este o tendinţă pozitivă şi anume de aliniere a modelului de dezvoltare românesc la modelul european în sensul creşterii ponderii serviciilor publice şi private în produsul intern brut. Şi este vorba în primul rând de contribuţia tehnologiilor de informare şi comunicare – IT, România fiind ţara care are unul dintre procentele cele mai ridicate din UE, de 5,6%, faţă de media europeană care este de 4,2 la sută.

Sigur că efectele le vedem, de exemplu, în faptul că se pierd locuri de muncă în celelalte sectoare tradiţionale – agricultură, industrie – şi se creează în servicii. Şi atunci este important de urmărit aceste tendinţe cu politici publice. Şi aici atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, avem mai multe opţiuni."

Opţiuni pentru România

"Avem opţiunea să facem ceea ce ştim cel mai bine şi ceea ce într-un fel este şi cel mai comod: să strângem experţii într-un birou şi să gândim politici economice care să răspundă viziunii pe care o avem despre economie, în condiţiile în care economia reală îşi trăieşte dacă vreţi propriul parcurs, propria viaţă, şi există atunci riscul unor decalaje de percepţie privind realitatea de pe teren. Avem opţiunea de a fi reactivi, de a răspunde la semnalele care ne vin din economia reală cu politici publice adaptate, însă riscul este ca administraţiile publice să se mişte mai încet, dacă vreţi, decât economia reală şi să fim într-un permanent efort de a prinde din urmă aceste tendinţe.

Sau avem opţiunea de a fi proactivi, de privi în viitor, pe baza acestor tendinţe, de a hotărî un obiectiv pe termen lung unde vrem să ajungem, şi de a gândi politici publice care să servească acel obiectiv. Şi genul acesta de abordare are avantajul că poate să sară, să ardă nişte etape, în recuperarea decalajelor faţă de ţările mai dezvoltate. Decizia privind una sau alta dintre aceste opţiuni vă şi ne aparţine. Eu sper să o luaţi pe cea care răspunde aspiraţiilor României că în orice scenariu de viitor al Europei s-ar încadra să facă parte din nucleul central al UE."

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor