Risc pentru Grecia să iasă din zona euro

După scrutinul din 6 mai - care nu a generat o majoritate - partidele din Grecia încearcă să găsească o soluţie pentru formarea unui guvern. Preşedintele grec, Carolos Papoulias, a încercat să obţină consensul a trei partide - Noua Democraţie (centru dreapta), Pasok (centru stânga) şi Dimar (stânga democratică) - dar fără niciun rezultat, scrie ziarul elveţian Le Temps în ediţia de marţi.

Scenariul revenirii populaţiei la urne peste aproape o lună se concretizează din ce în ce mai mult. Această perspectivă creează o foarte mare îngrijorare. Dacă stânga radicală îşi reeditează succesul din 6 mai, când a devenit a doua forţă majoră de pe eşichierul politic, Grecia va fi în imposibilitatea de a-şi continua planul de redresare stabilit de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. În acest caz, ieşirea Grecia din zona euro va deveni probabilă.

Ministrul german de finanţe, candidat la conducerea Eurogrupului, Wolfgang Schäuble, a respins luni orice flexibilizare a planului de reforme solicitată de Atena.

La 21 februarie, miniştrii de finanţe din zona euro stabileau un al doilea plan de ajutorare a Greciei. În schimbul unui ajutor în valoare de 30 de miliarde de euro, Atena accepta să aplice noi măsuri de austeritate pentru ca datoria publică să scadă la 120% din PIB până în 2020, faţă de 160% la începutul anului. Dar trei luni mai târziu, grecii se pare că nu mai sunt de acord cu planul de ajutorare. La 6 mai, 70% dintre ei au votat în favoarea partidelor care se declară împotriva măsurilor de austeritate.

Potrivit agenţiei de rating Fitch, 'o plecare a Greciei din zona euro ar duce la importante perturbări în activitatea întreprinderilor ei, legate de creştere şi de schimburi externe de capital, plasându-le în imposibilitatea de plată sau foarte aproape de insolvenţă', începând cu sectorul bancar care este sub perfuzie cu ajutorul BCE. De asemenea, lipsit de ajutorul extern - Europa şi FMI aşteaptă formarea unui nou guvern înainte de a hotărî deblocarea sau nu a unei noi tranşe de ajutor - statul grec ar putea falimenta rapid. Potrivit FMI, revenirea la drahmă va trece inevitabil printr-o depreciere de cel puţin 15%-20% în raport cu euro. Acest lucru ar duce la pierderi considerabile în ceea ce priveşte economiile populaţiei şi la scăderea puterii de cumpărare, potrivit economiştilor.

Într-un raport al FMI despre Luxemburg se spune că 'un accident politic în zona euro ar putea provoca o criză financiară care să afecteze regiunea', avertizau luni experţii acestei instituţii. În tratate nu se prevede nimic referitor la revenirea la monedele naţionale. În teorie, ar trebui ca Grecia să părăsească UE, să retipărească în secret drahme şi să menţină cele două monede pe o durată care va fi stabilită ulterior. Un coşmar pentru băncile expuse în Grecia, precum Crédit Agricole francez, care ar putea pierde până la un miliard de euro prin filiala sa, Emporiki, achiziţionată în 2006.