Dumitru Sliusarenco: În R. Moldova, religia şi politica generează discursul de ură

Politicienii moldoveni utilizează deseori diverse forme de manifestare a discursului de ură, de exemplu Ilan Şor, care a avut câteva ieşiri la manifestările publice, cu participarea a mii de oameni, instigând la violenţă. În opinia juristului Promo-LEX, acest lucru este inadmisibil.
Dumitru Sliusarenco, jurist Promo-LEX (europalibera.org)
Maria Maevschi
28.11.2018

În urma unui studiu consacrat fenomenului numit „discursul de ură şi instigare la discriminare” în societatea Republicii Moldova, autorul, jurist la asociaţia Promo-LEX, Dumitru Sliusarenco, consideră că cea mai simplă formă de definiţie a discursului de ură este „o formă de jignire, o formă de ofensă sau o formă în care persoana este atacată. Dar nu pur şi simplu o formă de ofensă, dar bazată anume pe faptul că persoana aparţine unui grup”.

În sens juridic, potrivit lui Sliusarenco, discursul de ură înseamnă o formă de exprimare care incită la ură, având la bază apartenenţa persoanei la unul dintre grupurile protejate: etnie, rasă, culoare, religie sau alte criterii protejate şi care pot incita şi duce la instigare la discriminare, violenţă, sau alte forme de intoleranţă, a declarat juristul în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă.

Întrebat ce l-a surprins pe toată perioada cercetării, Dumitru Sliusarenco a răspuns că „au fost câteva rezultate care ne-au surprins, mai ales prin disproporţia cifrelor pe care le-am observat. Este vorba, spre exemplu, despre profilul autorilor discursului de ură, 88% din persoanele care au admis sau au utilizat un astfel de discurs sunt bărbaţi, în comparaţie cu 12% care sunt femei, ceea ce este o diferenţă foarte mare”.

Explicând că discursul de ură este o formă de exprimare ilicită, adică infracţiune, Sliusarenco a specificat că în spaţiul public, deseori, discursul de ură este utilizat de politicieni şi de lideri de opinie, figuri religioase etc.

„O altă cifră sau un alt rezultat care ni s-a părut surprinzător este contextul în care se manifestă discursul de ură. Deci din toate domeniile sociale, în 82% acest discurs se manifestă în domeniile politic şi religios. În domeniul politic 42% de cazuri de discurs de ură şi în domeniul religios 40%. Este un indicator foarte grav, care arată că religia şi politica generează foarte mult discurs de ură”, a mărturisit juristul Promo-LEX.

Deşi susţine că aceasta nu este doar problema Republicii Moldova, în ultimul timp fiind un trend internaţional utilizarea valorilor conservative, tradiţionaliste aşa-numite religioase pentru a manipula sau pentru a influenţa anumite procese în societate, Sliusarenco a punctat totuşi că Republica Moldova este mult mai predispusă, întrucât clasa politică amplasată la poli opuşi utilizează acest tip de retorică agresivă.

„O parte din partidele politice îşi iau chiar ca unele puncte de reper în platformele lor protejarea valorilor religioase. Deci, protejarea ortodoxiei sau protejarea religiei de bază care în Republica Moldova este creştinismul reprezintă unul dintre punctele de bază ale programelor electorale sau programelor politice ale unor partide şi asta desigur duce la faptul că retorica lor utilizează aceste valori şi nemijlocit face uz de discurs de ură şi asta duce la faptul că domeniul politic şi cel religios, atât de des, utilizează discursul de ură”, a menţionat Dumitru Sliusarenco.

Subliniind că politicienii moldoveni utilizează diferite forme de manifestare a discursului de ură, juristul Promo-LEX a amintit despre primarul oraşului Orhei, Ilan Şor, care a avut câteva ieşiri la manifestările publice, unde au participat mii de oameni, în care a instigat direct la violenţă şi într-o acţiune publică a instigat chiar la execuţia publică a oponenţilor săi, „ceea ce desigur este un comportament inadmisibil”.

Menţionând că există state în care politicienii au fost sancţionaţi penal pentru astfel de exprimări, în Republica Moldova însă, din păcate, nu este cazul, pentru că legislaţia este ineficientă şi procurorii nu pot lucra, întrucât prevederile legale existente la momentul actual în sunt foarte vagi, ele nepermiţând examinarea şi sancţionarea discursului de ură.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor