Retrospectivă Epoch Times 2012: Disidenţi chinezi care luptă pentru drepturile omului

O fotografie din 28 Martie 2008 il infatiseaza pe activistul orb Chen Guangcheng (dreapta) alaturi de sotia si fiul sau Chen Keru, in fata casei, in satul Dondshigu, in provincia Shandong, in nord-estul Chinei. Conform asociatiei umanitare non profit ChinaAid, Chen se afla sub protectia Statelor Unite ale Americii in China.
O fotografie din 28 Martie 2008 il infatiseaza pe activistul orb Chen Guangcheng (dreapta) alaturi de sotia si fiul sau Chen Keru, in fata casei, in satul Dondshigu, in provincia Shandong, in nord-estul Chinei. Conform asociatiei umanitare non profit ChinaAid, Chen se afla sub protectia Statelor Unite ale Americii in China. (STR / AFP / Getty Images)

Moto : Ceea ce pare a fi o luptă pentru putere, este de fapt o luptă între bine şi rău, este asumarea deciziei de a alege moralitatea şi justiţia, sau opusul acestora.

(Da Jie)

O imensă închisoare

În istoria de cinci mii de ani a Chinei, nicio dinastie sau personaj politic nu a ucis atât de mulţi cetăţeni chinezi câţi a ucis PCC. Pe timp de pace, PCC a persecutat sute de milioane de chinezi, cauzând moartea a 80 de milioane de oameni din cauze nenaturale.

Acum 50 de ani, Mao Zedong a lansat o campanie politică numită "Marele salt înainte", după care întreaga ţară, timp de trei ani a fost cuprinsă de foametea ce a curmat viaţa a peste 40 de milioane de oameni. În acea perioadă, autorităţile locale vehiculau pe larg în rapoarte, tot felul de minciuni despre recoltele record înregistrate în agricultură. Pentru aceste ”merite”, mulţi dintre ei chiar au fost promovaţi pe scară ierarhică.

Peng Dehuai, ministrul Apărării al Republicii Populare Chineze din acele timpuri, a îndrăznit să-şi exprime neîncrederea privitor la informaţiile difuzate şi chiar a dezvăluit o parte a adevărului. Ca replică, Mao a lansat o întreagă campanie de "luptă împotriva mareşalului Peng Dehuai", care a murit în urma numeroaselor torturi şi abuzuri la care a fost supus.

Acest subiect a fost adresat în cadrul unei prelegeri la Universitatea Beida din Beijing, de un reprezentant al intelectualităţii chineze şi cunoscut publicist, Li Chenpen, în vârstă de 44 de ani, care în finalul discursului său a declarat audienţei sale: "Când preţul adevărului a devenit însăşi viaţa, nimeni altcineva nu a mai îndrăznit să-l spună. Şi când minciunile au început să fie răsplătite cu carieră şi bogăţie, ţara noastră s-a transformat într-un regat al minciunilor”.

Libertatea de exprimare este un drept fundamental şi cel mai natural al fiecărei fiinţe umane. Totuşi, în China, peste o mie de ziare, posturi de radio şi televiziune sunt folosite în calitate de portavoce a regimului totalitar. În popor, aceste mass-media au fost numite "câinii Partidului Comunist". Există chiar şi o descriere satirică a mijloacelor de informare în masă, controlate de stat: "Sunt un câine al partidului şi păzesc uşa partidului. Pe cine îmi ordonă să muşc, pe acela îl muşc, de câte ori îmi spune să muşc, de atâtea ori o fac".

Totuşi, odată cu apariţia internetului în China, situaţia a început să se schimbe dramatic, deşi guvernul depune eforturi enorme pentru a-l ţine sub control.

Când a vizualizat imaginile video cu Chen Guangcheng, de pe youtube, lumea a fost înfuriată de soarta lui tragică şi de profanarea drepturilor omului în China.

Există nenumăraţi oameni în China, ale căror experienţe sfâşie inima la fel de dramatic ca aceea a lui Chen Guangcheng.

Luaţi în considerare cazurile avocatului pentru drepturile omului Gao Zhisheng, al activistului SIDA, Hu Jia, al artistului Ai Weiwei şi altele ale căror nume şi poveşti sunt cunoscute în întreaga lume.

Luaţi în considerare milioane şi milioane ale căror nume nu sunt cunoscute: petiţionari, credincioşi, gânditori independenţi, fermieri, proprietari de case, familii care doresc să aibă încă un copil, şi alţii care au experimentat personal metodele de tip mafiot ale regimului şi fărădelegile CAPL (Comitetul pentru Afaceri Politice şi Legislative).

Luaţi în considerare modul în care milioane de practicanţi nevinovaţi Falun Gong au fost denigraţi de propaganda regimului şi obligaţi să suporte înţelegerea greşită a publicului, din cauza unei farse ca aceea a auto-incendierii din Piaţa Tiananmen.

Luaţi în considerare, de asemenea, modul în care practicanţii sunt torturaţi, forţaţi să-şi nege convingerile şi supuşi recoltării forţate de organe pe viu - o atrocitate nemaiîntâlnită înainte, în întreaga istorie a acestui pământ.

Eşecurile justiţiei abundă peste tot şi societatea chineză a fost transformată într-o gigantică închisoare.

Aducerea în faţa justiţiei a persecutorilor va câştiga inimile oamenilor.

Cazul Chen Guangcheng

(*pe scurt)

Chen a petrecut patru ani în închisoare pentru organizarea unui proces colectiv împotriva abuzurilor – mai exact împotriva avorturilor forţate - comise de autorităţile regimului din oraşul Linyi, provincia Shandong. După eliberarea sa, el a fost ţinut sub arest la domiciliu până ce a reuşit să fugă la Ambasada SUA din Beijing, unde a solicitat azil.

Incidentul a devenit o confruntare în care regimul a ameninţat familia lui Chen, a cerut întoarcerea lui şi a criticat SUA pentru găzduirea lui Chen. În zilele tensionate care au urmat, SUA l-a predat pe Chen regimului, obţinând garanţii că avocatul va fi în siguranţă.

Dar nu a fost aşa. Chen a fost imediat ameninţat, iar avocatul său, Jiang Tianyong, a fost bătut. Tratamentul aplicat lui Chen în ultimii opt ani ridică întrebarea: ce a crezut SUA că va fi diferit de data asta?

***

(*detalii)

Chen Guangcheng şi-a pierdut vederea când era tânăr. El a învăţat singur dreptul şi a început să pledeze pentru cei asupriţi şi abuzaţi. Activist de drepturile omului, nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace în 2010, întrucât a expus abuzurile şi ilegalităţile guvernului local din Shandong Linyi, în ce priveşte avortul forţat ca parte a planului de control al naşterilor, Chen Guangcheng a fost condamnat în 2006 la patru ani şi trei luni de închisoare, sub acuzaţia de „deranjarea ordinii sociale”.

După ce a fost eliberat din închisoare, în septembrie 2010, Chen, soţia şi fiica lui au fost puşi sub un arest strict la domiciliu.

În decembrie 2011 imagini difuzate de CNN îl arată pe starul din Batman, actorul Christian Bale, împins de membri ai forţelor de ordine la intrarea în satul Dongshigu din provincia Shandong, unde locuieşte Chen Guangcheng, căruia starul de cinema vroia să-i facă o vizită. Când actorul a întrebat de ce nu i se permite accesul, gardienii au încercat să îi ia camera video . "Voiam doar să mă întâlnesc (cu Chen - n.r.), să dau mâna cu el şi să îi spun ce sursă de inspiraţie este", a spus Bale, citat de CNN. Acest incident a atras atenţia opiniei internaţionale iar Comitetul Naţional al Partidului Democraţiei din China, un grup cu sediul la New York, care ţine legătura cu activiştii pentru democraţie din China, anunţa pe 10 ianuarie a.c. că intenţionează să organizeze un efort global pentru a-l nominaliza pe Chen la Premiul Nobel pentru Pace.

Chen Guangcheng a scăpat în mod miraculos din arest la domiciliu din provincia Shandong, în ultima săptămână din luna aprilie 2012, evadând prin escaladarea unui zid din apropierea casei sale. Ştirile legate de evadarea îndrăzneaţă a apreciatului avocat orb au atras atenţia internaţională asupra abuzurilor comise de regimul chinez privind drepturile omului. Zhou Yongkang, şeful Comitetului pentru Afaceri Politice şi Legislative (CAPL) al partidului, adică şeful tuturor forţelor de securitate internă şi al organelor de aplicare a legii din China este principala autoritate responsabilă pentru persecutarea lui Chen. Se poate spune că persecuţia lui Zhou l-a transformat pe Chen într-o celebritate internaţională. Mulţi internauţi chinezi au încercat să-l viziteze pe Chen. Activişti pentru drepturile omului din mai multe provincii au încercat să-l viziteze, dar accesul le-a fost blocat sau au fost bătuţi. Manevrarea cazului de către Zhou l-a făcut celebru pe Chen, atrăgând atenţia mai multor suporteri din China şi din străinătate.

ChinaAid, organizaţie creştină care luptă pentru drepturile omului, a afirmat în dimineaţa zilei de 28 aprilie, că Chen se află în siguranţă, în grija SUA. Înainte de a se găsi în siguranţă în mâinile SUA, Chen Guangcheng a transmis un mesaj video adresat fostului premier chinez Wen Jiababo, cerându-i să îi protejeze familia, să lupte împotriva corupţiei şi să îi pedepsească pe cei care l-au atacat.

Chen a cerut SUA azil de persecuţie, dar nu doreşte să îşi părăsească ţara. “L-am întrebat dacă doreşte să părăsească China, cu adevărat nu doreşte asta, vrea să lupte pentru drepturile sale fundamentale până la capăt, vrea să trăiască viaţa normală a unui cetăţean chinez”, a declarat Bob Fu, Preşedintele ChinaAid cu sediul în Texas.

Yang Jianli, un alt activist important, a declarat într-un interviu acordat postului Vocea Americii, că refuzul lui Chen de a părăsi China ar putea crea mari dificultăţi în dialogul Statelor Unite cu regimul chinez.

“Mai precis, ce va cere guvernul chinez Statelor Unite să facă?”, se întreba şi Donald C. Clarke, profesor de drept la Universitatea George Washington pe blogul său. “Chen nu este un dat în urmărire; nu a încălcat nicio lege chineză, şi nici nu este acuzat de a fi făcut-o; e perfect legal pentru un cetăţean chinez care se supune legii, să meargă într-o ambasadă americană, dacă ambasada doreşte sa îl lase să intre.”

Evadarea activistului chinez orb Chen Guangcheng din arest la domiciliu se poate să fi fost asistată de aliaţi ai premierului Wen Jiabao, în conformitate cu o sursă la nivel înalt de la Beijing. "Oamenii lui Wen Jiabao au convins câţiva poliţişti în haine civile, care îl urmăreau îndeaproape pe Chen la domiciliul său, sa îl lase să evadeze", a spus sursa. Ulterior o activistă pentru drepturile omului, He Peirong, a declarat că: "Evadarea lui a fost în întregime propriul său efort. Chen a fost pe cont propriu în primele 17 ore şi nimeni nu l-a ajutat."

Avocatul pentru drepturile omului, Chen Guangcheng, a vorbit despre dorinţa sa de a-şi lua familia din China, după ce au început să apară fisuri în înţelegerea cu SUA privind garantarea siguranţei sale. Chen a părăsit ambasada SUA din Beijing după şase zile de refugiu, când personalul ambasadei i-a transmis ameninţările autorităţilor chineze legate de siguranţa familiei sale. În urma unui acord între autorităţile chineze şi americane, activistul a acceptat să părăsească legaţia americană şi a fost internat în spitalul Chaoyang pentru a primi îngrijiri după rănile suferite în fuga lui eroică desprinsă din filmele de acţiune, în noaptea de 22 aprilie, când a străbătut singur o pădure şi un râu înainte de a fi ajutat de un alt disident.

Fuga lui Chen Guangcheng a înfuriat autorităţile chineze care au criticat Casa Albă pentru amestecul lor în treburile interne şi au pretins scuze şi tragerea la răspundere a persoanele implicate pentru că astfel de incidente să nu se mai repete. ONG pentru drepturile omului din China (CHRD) a avertizat faţă de posibile represalii ale regimului după fuga lui Chen Guangcheng, având în vedere că mai multe rude şi prieteni ai disidentului au fost arestaţi.

Chen a părăsit ambasada SUA după un acord care îi permitea relocarea familiei sale şi îi permitea să studieze dreptul la o universitate din China. Dar după câteva ore devenise clar că acordul nu va fi respectat.

În convorbirile telefonice pe care le-a avut cu jurnalişti străini, Chen a declarat că doreşte azil în Statele Unite pentru el şi familia lui, deoarece nu mai crede că drepturile şi siguranţa sa mai pot fi asigurate în China.

Atunci când Chen Guangcheng a fost internat la Spitalul Chaoyang din Beijing, pentru tratarea unui traumatism suferit la picior în cursul evadării sale, peste 400 de poliţişti au fost trimişi să-l păzească, potrivit unui angajat al spitalului. Mulţi activişti pentru drepturile omului care au încercat să-l viziteze au fost arestaţi.

Un petiţionar a declarat pentru ziarul The Epoch Times că, atunci când un activist pentru drepturile omului sau un petiţionar sau un dizident părăseşte închisoarea, casa lui devine următoarea închisoare; dacă merge la spital, atunci spitalul devine următoarea închisoare.

Cu excepţia Ambasadei SUA, toată China este o mare închisoare, a declarat petiţionarul, iar temnicerul este Comitetul pentru Afaceri Politice şi Legislative (CAPL), care supraveghează aparatul judeţean de securitate internă.

Autorităţile chineze au cheltuit peste 200 de milioane de yuani (31,6 milioane de dolari) din anul 2008 pentru persecutarea familiei lui Chen.

Cazul Gao Zhisheng

Renumitul avocat chinez pentru drepturile omului Gao Zhisheng este uneori numit drept „conştiinţa Chinei”. El a apărat ani de zile victime ale nedreptăţii, înainte de a suferi din cauza furiei Partidului Comunist ca urmare a faptului că a trimis scrisori care cereau conducerii să încheie persecuţia împotriva Falun Gong.

În 2005, Gao Zhisheng, cândva avocat pentru drepturile omului din Beijing, a adresat scrisori liderilor de nivel înalt din China şi le-a cerut să oprească persecutarea practicanţilor Falun Gong - o disciplină spirituală care se asimilează principiilor adevărului, compasiunii şi toleranţei. Gao a fost arestat şi întemniţat la scurt timp după aceea. Soţia sa împreună cu cei doi copii au izbutit să fugă în Statele Unite, în ciuda unei ample monitorizări.

În timpul primilor cinci ani ai detenţiei lui Gao, membrilor familiei sale li s-a interzis să afle localizarea lui Gao. Însă, la 24 martie anul acesta, fratelui lui Gao i s-a spus că avocatul se află într-o închisoare din districtul Xayar, în regiunea uighură Xinjiang. El se află în această închisoare din decembrie 2011, ispăşind o pedeapsă de trei ani, despre care se crede că ar fi arbitrară. Un expert juridic a caracterizat sentinţa ca un "iepure scos din pălărie."

***

În luna martie a acestui an, fratele şi socrul său au primit permisiunea unei întrevederi de 30 de minute cu Gao. Vestea confirmă că Gao este în viaţă şi sănătos, aspect ce a fost pus la îndoială după ce nu s-a aflat nicio veste despre el timp de mai multe luni. Când am auzit vestea, „am răsuflat uşuraţi”, a declarat soţia sa, Geng He.

Pe 24 iulie Asociaţia Avocaţilor Chinezi pentru Drepturile Omului (CHRLA) i-a conferit lui Gao Zhisheng „Premiul Celor Mai Buni Zece Avocaţi Apărători ai Drepturilor Omului”. Întrucât Gao rămâne în continuare întemniţat în China, soţia sa Geng He a acceptat premiul pentru Gao, la Capitoll Hill, Washington D.C.

***

În decembrie 2012 - Gao Zhisheng, în prezent închis pentru susţinerea practicanţilor Falun Gong persecutaţi din China, a fost "adoptat" de congresmanul Frank Wolf (R-Va.) în noul proiect de Apărare a Libertăţilor elaborat de diferite organizaţii independente şi afiliate guvernului SUA pentru drepturile omului.

Programul a fost înfiinţat în comun de Comisia Tom Lantos pentru drepturile omului, Comisia pentru libertatea religioasă internaţională şi Amnesty Internaţional. Acesta are drept scop ca membrii Congresului American „să adopte câte un prizonier şi să acţioneze pentru eliberarea lui”, precum şi să schimbe politicile ce au dus la reţinerea lui, în conformitate cu Rep. James P. McGovern (D-Mass.), care l-a adoptat pe activistul din Bahrain Nabeel Rajab. Rajab a fost închis pentru postarea pe Twitter a unor mesaje ce au displăcut autorităţilor.

Wolf, care l-a adoptat pe avocatul chinez Gao, a pledat ani de zile pentru drepturile omului din China. „China are una dintre cele mai grave situaţii ale drepturilor omului din lume, nu credeţi?”, a declarat el într-un interviu, cu această ocazie.

Planurile pentru asigurarea eliberării lui Gao au fost exprimate în acelaşi mod direct. „Vom face totul, totul, în funcţie de ce va da roade. Scrisori, întâlniri, fiecare delegaţie care va merge în China va ridica această problemă” a spus el.

Gao a gustat din plin nedreptatea şi mârşăvia: el a apărat multe grupuri persecutate din China, în final chiar pe practicanţii Falun Gong, în cele din urmă atrăgând furia violentă a forţelor de securitate ale Partidului Comunist Chinez şi suferind runde diferite de detenţie şi tortură brutală.

Într-un incident în 2007, el a fost răpit şi dus într-o cameră de tortură folosită de forţele de securitate, unde a fost atacat necruţător timp de 50 de zile. „Nu vorbi despre tortura Partidului Comunist până când nu vei primi o lecţie completă! Ai dreptate; noi torturăm practicanţii Falun Gong. Totul este în regulă. Cele 12 cursuri pe care ţi le vom 'preda' le-am aplicat şi practicanţilor Falun Gong”, i s-a spus, în conformitate cu o relatare ulterioară a sa făcută publică.

„În următoarele ore de tortură am leşinat de mai multe ori, din cauza lipsei de apă şi alimente şi a transpiraţiei abundente”, a spus el. I s-au inserat scobitori în organele genitale şi i-au fost ţinute ţigări la ochi, în încercarea de a-l convinge să renunţe să apere drepturile omului şi să scrie articole în care să atace Falun Gong. El a fost condamnat la trei ani de închisoare în decembrie 2011.

Cazul Hu Jia

Hu Jia a primit Premiul Saharov pentru libertatea de gândire în 2008, pentru activismul său în ceea ce priveşte problemele de mediu, HIV/SIDA şi pentru cererea reabilitării masacrului din Piaţa Tiananmen din 1989. De asemenea el este cunoscut pentru apărarea altor disidenţi ca el şi pentru publicarea abuzurilor împotriva acestora.

Ca răspuns la moartea disidentului Li Wangyang, despre care autorităţile au susţinut că s-a sinucis, afirmaţie combătută puternic de familie, Hu Jia a declarat pe Twitter că el nu s-ar sinucide niciodată. Potrivit unei traduceri efectuate de Shanghaiist, Hu Jia a scris pe Twitter: "Eu, Hu Jia, nu mă voi sinucide niciodată, din cauza nimănui, indiferent de situaţie şi pentru nimic în lume. Dacă sunteţi un prizonier politic, disident, activist sau cetăţean reţinut ilegal de securitatea naţională în mod regulat, vă sugerez să faceţi o copie legalizată a acestei afirmaţii", a scris Hu. "Această ţară nu duce lipsă de persoane care sunt "sinucise".

***

Bine-cunoscutul activist chinez Hu Jia a cerut guvernului SUA să acorde o atenţie deosebită recoltării de organe în China, trăgând astfel un semnal de alarmă asupra a ceea ce el a descris ca fiind actele "demonice" săvârşite de forţele chineze de securitate.

Hu, nominalizat în trecut la Premiul Nobel pentru Pace pentru activităţile sale de drepturile omului, a acordat în noiembrie un interviu telefonic televiziunii NTD, după ce a fost forţat să părăsească Beijingul înainte de cel de-al XVIII-lea Congres al Partidului.

În cadrul interviului, Hu Jia a mărturisit că s-a îndoit la început de relatările privind recoltarea forţată de organe de la prizonierii de conştiinţă, în special de la practicanţii Falun Gong, atunci când le-a auzit prima oară în anul 2006. Dar după scandalurile politice din acest an, care i-au implicat pe Wang Lijun şi Bo Xilai, şi după ce a văzut un răspuns susţinut din partea comunităţii internaţionale pe această temă, el este convins că practicanţii Falun Gong sunt ucişi pentru a li se recolta organele.

„Cred că reprezentanţii Congresului SUA sunt foarte atenţi. Ei nu ar putea susţine pur si simplu orice, deoarece asta i-ar putea costa reputaţia şi voturile. Cred că ei deţin dovezi solide şi din acest motiv comunitatea internaţională a reacţionat atât de puternic la această problemă”, a spus Hu.

El a continuat: „Recoltarea organelor de la oameni care sunt încă în viaţă, a depăşit într-adevăr limitele a ceea ce ar putea suporta un om atât din punct de vedere raţional, cât şi emoţional. [Oricine poate face un astfel de lucru] nu este diferit de un demon. PCC a comis tot felul de fapte rele şi ar fi fost forţat să renunţe la putere de o sută de ori într-o societate democratică”.

Hu a îndemnat oficialii de rang înalt ai PCC, care deţin informaţii cu privire la crime, să facă publice dovezile cât mai curând. El consideră că acest lucru va ajuta la stoparea crimelor şi că ascunderea dovezilor echivalează cu participarea la crimă.

Cazul Ai Weiwei

Fiu al unui poet persecutat în anii Revoluţiei Culturale, autorităţile nu au încetat să-l hărţuiască pe Ai Weiwei de când a început să-şi expună public criticile politice şi comentariile acide. În asemenea măsură, încât a anunţat că va emigra în Germania pentru a-şi putea continua lucrările de artist între care se numără şi colaborarea la marele Stadion Olimpic, „Cuibul”, din Beijing şi expoziţia de seminţe de floarea soarelui de la Tate Modern Gallery din Londra.

În 2009, el a trebuit să fie operat de urgenţă după ce a fost lovit la cap de poliţie, pentru că a denunţat lipsa de siguranţă şi prăbuşirea masivă a şcolilor în timpul cutremurului de la Sichuan, clădirile fiind construite cu materiale de proastă calitate ca urmare a corupţiei extinse. Atelierul său din Shanghai a fost demolat în decembrie 2010, iar în ianuarie anul trecut a fost anulată prima lui mare expoziţie în China.

În aprilie 2011, el a fost arestat pe aeroportul din Beijing când se pregătea să ia avionul spre Hong Kong şi a stat trei luni la închisoare fără să poată lua legătura cu familia. Deşi autorităţile au anunţat că în perioada de detenţie Ai Weiwei a mărturisit că a înşelat Fiscul, avocatul său spune că persecuţia este o urmare a criticilor sale antiguvernamentale. Alarmat de revoltele pe Internet care au zguduit ţările musulmane, regimul de la Beijing şi-a înăsprit reprimarea şi a lansat un avertisment disidenţei, dându-l drept exemplu pe Ai Weiwei, căruia îi pretinde achitarea unei amenzi de 15 milioane de yuani (1,7 milioane de euro) pentru evaziune fiscală.

Bătându-şi joc de supravegherea impusă de poliţie, care îl ţine în arest domiciliar după ce a fost acuzat acum un an de presupusă evaziune fiscală, controversatul artist a instalat patru camere „web” la domiciliul său pentru că toată lumea să-l poată vedea pe Internet, 24 de ore pe zi, şi mai ales pe agenţii care îl supraveghează. Ca tot ceea ce face controversatul Ai Weiwei, acest amestec de Big Brother cu Truman Show, a atras mii de curioşi pe pagina sa web, care a fost ulterior blocată de autorităţi.

Poliţia chineză l-a obligat pe disidentul Ai Weiwei să-şi închidă camerele de luat vederi conectate la Internet, pe care artistul le plasase pentru a lua în derâdere supravegherea domiciliară impusă de guvern. Problema dictaturilor este că nu au simţul umorului. Autoritarului regim chinez nu i-a căzut bine ultima glumă a artistului disident, somat să-şi închidă „ camerele web” conectate la Internet.

***

În prezent, chinezii conştientizează tot mai mult, cât este de dăunător pentru dezvoltarea societăţii lor regimul totalitar, care nu poate exista fără o cenzură strictă şi un blocaj de informaţii.

Una dintre cel mai populare lozinci folosite de regimul totalitar este: "Partidul - mamă". "Când retorica a ajuns în punctul în care grija propriilor părinţi nu poate fi mai profundă decât cea a partidului, s-a pierdut deja chiar şi bunul simţ", consideră Li Chenpen. "În opinia mea, faptul că cetăţenii pot vorbi liber, este un indicator important al faptului că ţara se transformă într-o societate civilizată. Un stat dispune de forţa vitală doar atunci când oamenii au voie să vorbească".

"De această dată, afirmaţiile lui Li Chenpen la Universitatea din Beijing, referitoare la problema libertăţii de exprimare, au răsunat ca o lovitură de tun. Ar fi interesant de ştiut ce simte şeful Departamentului de Propagandă, după discursul îndrăzneţ al lui Li", scria un blogger chinez.

Înainte şi pe perioada desfăşurării celui de-al XVIII-lea Congres al Partidului Comunist, cenzorii partidului au eliminat multe bloguri cu critică la adresa guvernului şi, în special, la adresa lucrărilor Congresului. În lista lungă de "termeni sensibili", căutarea cărora este blocată în China, au fost incluse cuvintele ”cel de-al XVIII-lea Congres”, ”Tiananmen”, ”Zhongnanhai”, etc.

În renumita carte "Nouă Comentarii despre Partidul Comunist", se menţionează că fabricarea minciunilor constituie una dintre faţetele violenţei, cu ajutorul căreia regimul comunist îşi păstrează puterea în stat.

Un blogger chinez a scris în legătură cu acest fapt: "De ce Partidului Comunist îi este frică să spună adevărul? Pentru că însăşi baza acestuia a fost construită pe minciuni. Acest regim sprijină cu ardoare "adevărul" minciunilor sale, doar pentru a-şi demonstra legitimitatea guvernării".