PNL depune la Parlament moţiunea de cenzură împotriva Guvernului

Premierul Victor Ponta şi liderul liberalilor Crin Antonescu
Premierul Victor Ponta şi liderul liberalilor Crin Antonescu (Ioana Florea/Epoch Times)

Vicepreşedintele liberal Eugen Nicolăescu a declarat, marţi, că a depus moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Ponta la Camera Deputaţilor şi Senat, moţiunea fiind semnată de parlamentari din PNL, PDL, PPDD şi PMP.

Moţiunea de cenzură iniţiată de PNL, intitulată "Opriţi Guvernul Ponta 3 - Guvernul corupţiei, demagogiei şi minciunii", se referă la acţiunile premierului Victor Ponta, acuzându-l de corupţie, ipocrizie, atitudini împotriva justiţiei şi de folosirea resurselor bugetare în scop electoral.

Moţiunea este semnată de 214 parlamentari de la PNL, PDL şi PPDD, la care s-au adăugat încă 11 semnături din partea PMP, printre care şi a Elenei Udrea.

Vicepreşedintele liberal estimează că moţiunea ar putea fi prezentată în plenul Parlamentului luni, iar dezbaterea pe text şi votul ar putea fi pe agenda de joia viitoare.

Premierul Victor Ponta este acuzat că a evitat să se pronunţe asupra evenimentelor din Ucraina, neavând o atitudine combativă faţă de Rusia.

"În mod absolut ciudat, şeful Guvernului României a evitat să se pronunţe ferm împotriva practicilor de forţă, alarmante, reînviate, ale Rusiei şi, mai grav, a evitat, pe de altă parte, orice întâlnire cu trimişi americani de rang înalt la Bucureşti (...) Deşi un premier tânăr, a dovedit prin atacurile sale publice, virulente, la adresa statului de drept, dar şi prin tăcerile sale semnificative pe marginea unor subiecte că s-ar potrivi mai bine statutului unui premier comunist, în care Partidul să aibă totul si să le decidă pe toate, inclusiv în justiţie", susţin semnatarii moţiunii de cenzură.

În textul moţiunii se face referire la cazul lui Adrian Duicu, preşedintele CJ Mehedinţi, care este suspectat de procurori de trafic de influenţă înfăptuit din cabinetul premierului.

"Victor Ponta nu numai că nu a dezminţit niciodată traficul de influenţă făcut de penalul Duicu în biroul domniei sale, de la Palatul Victoria, dar s-a şi solidarizat cu acesta când a fost întrebat de presă despre arestarea lui".

Iniţiatorii moţiunii susţin că atitudinea premierului "demonstrează că este prizonierul baronilor PSD, devenind parte a sistemului de corupţie generat de baroni".

"Pentru premierul Victor Ponta, statul de drept reprezintă o simplă metaforă utilizată doar la nivel declarativ şi pe site-urile de socializare, şi nu un obiectiv ferm de consolidare a instituţiilor statului, mai ales a celor care ar trebui să combată flagelul corupţiei. De câteva luni încoace, Victor Ponta a îmbrăcat haina aroganţei în politică. Acest mod de guvernare aminteşte de perioada 2001-2004, când România era condusă de acelaşi profil de prim-ministru arogant, braţ la braţ cu baronii roşii, în fruntea unui partid-stat care a secătuit resursele economiei româneşti", se precizează în document.

Liberalii susţin în textul moţiunii de cenzură că din cele două măsuri solicitate Guvernului, neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea CAS cu 5%, Ponta a ales doar prima măsură care este una "cosmetizată": "Aţi ales să adoptaţi numai una dintre cele două măsuri, pe cea care deranjează cel mai puţin şi doar temporar cadrul fiscal-bugetar, nu însă şi pe cea mai importantă - reducerea CAS - care ar fi avut menirea să reducă povara fiscală asupra muncii. Nici gând despre adoptarea lor la pachet, aşa cum aţi promis".

În textul moţiunii, premierul este acuzat şi de faptul că a sfidat o decizie luată la nivelul Camerei Deputaţilor în privinţa reducerii CAS, prin adoptarea unei rezoluţii politice.

"Un premier care foloseşte cadrul fiscal-bugetar drept paravan pentru incompetenţă, aceasta este cea mai mare îngrijorare economică pentru România, după un an 2013 bun din punct de vedere economic (...) Victor Ponta a ratat într-un mod nepermis şansa de a stimula creşterea economică în România. După ce economia s-a stabilizat macroeconomic şi a fost consolidată fiscal-bugetar, în România existau cele mai bune condiţii pentru a se implementa măsuri de relaxare fiscală pentru relansarea economică, în vederea stimulării creşterii economice sustenabile, creării de noi locuri de muncă şi creşterii puterii de cumpărare a populaţiei".

Parlamentarii opoziţiei susţin că resursele bugetare sunt direcţionate în scopuri electorale, dând ca exemplu modul în care va fi utilizată acciza suplimentară de 7 eurocenţi ca carburanţi, care "se va duce în sacul fără fund al bugetului de stat de unde vor fi alimentaţi baronii PSD", şi nu pentru construcţia de autostrăzi.

"În timp ce fiecare baron mai colorează câte o autostradă pe hartă şi Guvernul aprobă memorandumuri secrete despre utilizarea banilor europeni pentru autostrăzi, MasterPlanul General de Transport este ţinut bine ascuns sub pretextul unei consultări publice, pentru a alege proiectele", mai susţin semnatarii.

Totodată, moţiunea de cenzură abordează şi problema adoptării legii amnistiei şi graţierii, în legătură cu care PNL a solicitat să fie supusă votului şi respinsă.

"Fără îndoială, promisiunea făcută fraţilor de sânge pesedişti este adoptarea legii amnistiei şi graţierii. Aşteptaţi doar momentul oportun să o treceţi de Parlament şi să vă demonstraţi astfel loialitatea faţă de baronii omnipotenţi din PSD. Există prea multe dovezi grăitoare ale pactului făcut pentru salvarea baronilor roşii aflaţi la ananghie. În timp ce întreaga lucrare guvernamentală şi de partid slujeşte doar acestui scop, încercaţi să ne convingeţi şi să convingeţi o lume întreagă că preocuparea principală este, în fapt, relansarea economiei şi crearea de locuri de muncă. Nimic mai fals şi mai ipocrit! Mimaţi grija pentru evoluţia economiei şi pentru soarta românilor, când, de fapt, nu ştiţi cum să scoateţi cămaşa cu toate scandalurile de corupţie care vă macină partidul şi compromit imaginea României în ochii partenerilor externi", se menţionează în textul moţiunii.

Conform prevederilor Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea, în şedinţă comună, a unei moţiuni de cenzură, cu majoritate de voturi.

Dacă moţiunea de cenzură este respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia în aceeaşi sesiune o nouă moţiune de cenzură, exceptând cazul în care Guvernul îşi angajează din nou răspunderea în Parlament.

Votul asupra moţiunii de cenzură este secret cu bile.